Extinderea UE, fără drept de veto. Planul care ar putea debloca aderarea Moldovei și Ucrainei

Uniunea Europeană ia în calcul o propunere care ar permite noilor state candidate să adere fără drepturi de vot depline, o soluție menită să accelereze procesul de extindere și să evite blocajele politice cauzate de dreptul de veto exercitat de unele țări membre, precum Ungaria, țară „prietenă” Rusiei.

Extinderea UE, fără drept de veto. Planul care ar putea debloca aderarea Moldovei și Ucrainei

Potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial al UE, ideea se află într-un stadiu incipient și ar urma să fie aprobată de toate statele membre.

Noii membri ar urma să beneficieze de toate avantajele apartenenței la blocul comunitar, urmând să obțină drepturi depline doar după ce Uniunea va implementa reforme menite să limiteze dreptul de veto al țărilor individuale, scrie Politico.eu.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german.

„Extinderea nu trebuie încetinită de statele membre individuale ale UE care blochează reformele”, a mai afimat Hofreiter.

Citește și: Victor Negrescu solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE

Planul UE anti-blocajele prietenilor lui Putin din Europa

Inițiativa are ca scop relansarea unui proces de extindere blocat de Budapesta și alte capitale care se tem de competiția economică și de riscuri la adresa securității. Statele baltice, nordice și cele din Europa Centrală sprijină tradițional extinderea, considerată un răspuns strategic la ambițiile expansioniste ale Rusiei.

Propunerea ar putea oferi țărilor candidate, precum Ucraina, Moldova sau Muntenegru, acces la avantajele economice și politice ale Uniunii fără a avea un cuvânt decisiv în deciziile blocului. Astfel, Bruxelles-ul ar evita modificarea tratatelor, o măsură dificil de adoptat unanim.

Citește și: Premierul Ungariei Viktor Orban, acuzat de Polonia că „șantajează” UE blocând candidatura Ucrainei

Frustrarea este tot mai mare în rândul statelor candidate din Balcanii de Vest, care au implementat reforme interne, dar nu au înregistrat progrese reale.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, în urmă cu mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea. De aceea cred că acum este momentul să reluăm procesul, pentru a reînvia puțin ideea UE ca un club care încă are o forță de atracție”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović.

Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a cerut soluții „creative” pentru a debloca extinderea.

„Așteptarea nu este o opțiune”, a spus Kachka. 

„Ceea ce avem nevoie este să găsim o soluție aici și acum. Acest lucru este important pentru Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană”, a complet el.

Termenul realist pentru aderarea Ucrainei la UE

În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține extinderea până în 2030, mai multe țări membre se opun accelerării procesului. La începutul lunii, liderii UE au respins o nouă încercare de avansare a extinderii, inițiată de președintele Consiliului European, António Costa.

Liderii din Balcanii de Vest urmează să se reunească la Londra, în cadrul summitului „Procesul de la Berlin”, pentru a discuta despre pașii concreți ai integrării regionale, înaintea unui nou raport al Comisiei Europene privind progresele statelor candidate.

Pe fondul tensiunilor geopolitice, extinderea este considerată un instrument esențial al UE în contracararea influenței ruse.

„Ucrainenii au luptat în fiecare zi în ultimii trei ani și jumătate pentru a ține Rusia în afara Europei”, a subliniat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere.

Cu toate acestea, unii lideri europeni, precum cancelarul german Friedrich Merz, consideră că aderarea Ucrainei nu se va produce înainte de 2034.

„Aderarea Ucrainei probabil nu ar avea un impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a spus Merz.