Potrivit Liber în Teleorman, decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea Supremă.
Sentința Curții de Apel București este: „Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de pârâtă (CEC Bank, n.r.), ca nefondat. Admite apelul declarat de reclamant (Valentin Ștefan Dragnea, n.r.). Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că: Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 25.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR la data plății, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral. Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Obligă pe apelanta pârâtă la plata către apelantul reclamant a sumei de 7.000 lei cheltuieli de judecată în apel, conform art. 453 alin. 2 C.pr.civ.. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin grija grefei, azi, 14.07.2020”.
În februarie 2019, în fază de fond a procesului, Tribunalul București a constatat caracterul ilicit al CEC Bank de a genera în datele de 28 septembrie 2017 și 15 decembrie 2017, fără acordul lui Valentin Ștefan Dragnea, două extrase de cont și „de a le furniza unor terțe persoane pentru a fi făcute publice,” dar a respins plata daunelor morale.
În februarie 2018, RISE Project a publicat articolul „Dragnea, cu banii în retragere”, în care se descria modul în care mai multe proprietăti aparținând companiei Tel Drum au fost ajuns la societatea Zooved, aparținând lui Dragnea Jr.
O dezvăluire arăta modul în care dividendele de la firmă Zooveg 2010 au ajuns în contul lui Dragnea Jr și ce s-a făcut cu acești bani. Această parte din articolul de presă era făcută în baza unui extras personal de cont bancar al lui Valentin Ștefan Dragnea.
