Cinci scandaluri care au zdruncinat coaliția PNL-PSD cu efecte pe termen lung

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 22.07.2022 - 09:52

Alianța de guvernare dintre liberali și social democrați a fost afectată de scandaluri publice care nu s-au consumat nici până în prezent

SHARE

Coaliția de guvernare formată din PNL și PSD este funcțională, dar relațiile dintre cele două partide au fost, uneori, foarte tensionate.

Newsweek România vă prezintă cele mai notorii scandaluri publice cu care s-a confruntat alianța, de la formarea ei, în noiembrie 2021.

Plagiatul lui Ciucă

Jurnalista de investigație Emilia Șercan a dezvăluit marți, 18 ianuarie 2022, în publicația online PressOne, că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în cel puțin 42 de pagini, din totalul de 138 ale lucrării de doctorat, pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare Carol I (UNAP).

Astfel, conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare Carol I (UNAP). Prima teză identificată de Emilia Șercan drept sursă de conținut plagiat îi aparține lui Paul Dănuț Duță și a fost susținută la UNAP în 2001.

TENSIUNI Acuzațiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă, lansate de jurnalista de investigații Emilia Șercan, au afectat serios în imaginea guvernării - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Lucrarea științifică se numește „Acțiuni militare internaționale legitime“ și a fost coordonată de profesorul Emil Chețe, îndrumătorul pe care l-a avut și premierul.  Cea de-a doua teză îi aparține lui Mircea Mândru și a fost susținută, tot la UNAP, în 1999.

Lucrarea, care are titlul „Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul“, a fost coordonată de profesorul Valentin Arsenie.

MAI și Poliția Română
sunt bănuite a fi fost
părtașe la kompromatul
împotriva jurnalistei
Emilia Șercan

Pe lângă cele două teze, Nicolae Ciucă a preluat conținut și din două cărți.  

În replică la dezvăluirile PressOne, premierul Nicolae Ciucă a susținut că teza sa de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv“.

„Vă asigur că în toată cariera mea de ofițer al Armatei României mi-am asumat toate responsabilitățile, indiferent de funcția ocupată. Nu voi renunța la acest principiu nici în cariera de politician.

Teza mea de doctorat este rodul cercetării științifice din anii de studii doctorale și reflectă munca depusă“, a declarat Nicolae Ciucă publicației PressOne.

El a insistat public că dorește ca teza să fie verificată de Comisia de Etică a Universității de Apărare, deși aceasta nu poate retrage titluri de doctor.

Parchetul General a demarat o anchetă penală cu obiectul încălcării drepturilor de autor în teza lui Ciucă.

Procurorii au ridicat toate actele aflate în această speță la CNATDCU – singura instituție abilitată, la acel moment, să propună retragerea unui titlu de doctor.

După dezvăluirile Emiliei Șercan, au fost depuse nouă sesizări referitoare la presupusul plagiat al lui Nicolae Ciucă, fiind admise doar trei. 

Ulterior, două completuri ale Curții de Apel București, conduse de judecătorii Marius Iosif și Ionela Tudor, au suspendat și, respectiv, anulat efectele înregistrării celor trei sesizări de plagiat. 

Pe 1 martie 2022, judecătoarea Tudor a suspendat efectele înregistrării sesizărilor, însă a redactat motivarea abia pe 28 iunie, la aproape patru luni de la pronunțare.

Ea și-a motivat decizia de suspendare în felul următor:  „Luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului“.

Pe 21 iunie 2022, sesizările de plagiat au fost anulate de judecătorul Marius Iosif. Potrivit G4 Media, în această speță a fost folosită metoda „Coperta“, prin care dosarul lui Ciucă a fost direcționat în mod expres către completul judecătorului Iosif. 

Dacă decizia acestuia va rămâne definitivă, CNATDCU nu va mai avea pe rol un caz Ciucă.

Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va admite posibilul recurs al Ministerului Educației, acest lucru va avea loc cu mult după ce premierul va respecta înțelegerea cu PSD și, în mai 2023, va preda acest portofoliu PSD. 

În cazul în care Iosif va motiva decizia din 21 iunie până la data la care va ieși la pensie, Ministerul va avea termen de a depune recurs în august 2022.

Conform portalului Înaltei Curți, pentru un dosar ajuns la secția responsabilă de astfel de spețe, primul termen se acordă peste minimum un an, respectiv august 2023.

Kompromat împotriva Emiliei Șercan

La începutul lunii aprilie, aceeași jurnalistă de investigații,  Emilia Șercan, dezvăluia, într-un text publicat pe Pressone, detaliile unei acțiuni de kompromat care începuse împotriva ei la trei luni după ce scrisese despre suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. 

Potrivit lui Șercan, părtașe la această operațiune au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

O serie de fotografii intime ale Emiliei Șercan au fost primite de jurnalistă într-un mesaj privat pe Facebook.

Șercan a depus captura de ecran cu mesajul res­pectiv drept probă, într-un dosar penal la Secția de Investigații Criminale și, în mai puțin de o oră, fotografiile sale au fost publicate pe zeci de site-uri din Republica Moldova.

COALIȚIE Participarea lui Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă la bilanțul SRI (sus) a fost discretă anul acesta. Acuzat de abuz în serviciu, Adrian Chesnoiu (primul de jos) și-a dat demisia din guvern, iar Marcel Ciolacu (PSD) nu mai are răbdare cu cota unică - - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Succesiunea de fapte indică o scurgere de informații dintr-un dosar penal aflat în cercetare, ipoteză pe care oficialii din Poliția Română au negat-o.

Ei i-au transmis Emiliei Șercan că, cel mai probabil, telefonul ei a fost spionat, iar „sursa zero“ a acțiunii de kompromat e un site obscur, patrianoastra.com, înregistrat în Islanda. 

Ulterior, Emilia Șercan a demonstrat, într-un nou articol, cum „sursa zero“ indicată de șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, a fost fabricată la două ore după o discuție pe care jurnalista a avut-o, pe 18 februarie, cu ministrul de Interne, Lucian Bode, în care i-a atras atenția acestuia că s-au scurs informații confidențiale dintr-un dosar al Poliției. 

Într-o scrisoare adresată autorităților române, șapte organizații europene și internaționale, care apără libertatea presei, au tras un semnal de alarmă și și-au exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la întârzierea investigațiilor privind publicarea fotografiilor furate ale jurnalistei române Emilia Șercan și presupusa scurgere a unor elemente-cheie ale anchetei în această infracțiune“. 

După aproximativ trei luni de la articolul în care Emilia Șercan acuza operațiunea de kompromat, președintele Klaus Iohannis a reacționat.

„Este o chestiune care a generat multe preocupări pe bună dreptate, însă nu cred că pot să fac eu lumină în această speță, însă sunt încredințat că autoritățile competente o vor face.

Câteodată durează luni sau ani până când într-o speță avem claritatea și toate răspunsurile, însă trebuie să avem răbdare ca autoritățile competente să-și facă treaba, dacă cineva a greșit mie mi se pare absolut corect să fie tras la răspundere și să plătească.

Sigur că se poate aștepta de la președinte să intervină în fiecare caz în parte, dar este mai bine ca președintele să se preocupe să existe un cadru bun pentru o presă independentă și liberă și după părerea mea este“, a spus șeful statului.

Scandalul legilor siguranței naționale

La începutul lunii iunie, G4 Media a publicat 10 noi legi ale securității naționale, aflate în stadiu de proiect, care conțin o serie de prevederi în contradicție cu Constituția și care încalcă drepturile și libertățile individuale.

Ce prevăd cele 10 proiecte ale securității naționale:

-> lista amenințărilor la securitatea națională a fost extinsă semnificativ, fiind incluse criminalitatea organizată, acțiunile care vizează sistemul de administrație, sănătate, educație, patrimoniu cultural, comunicații; 

-> civilii și firmele vor fi obligați să sprijine agenții SRI, la cerere, în derularea operațiunilor serviciului de informații;

-> fondurile operative ale serviciilor secrete nu vor mai putea fi controlate nici de Parlament, nici de Curtea de Conturi;

-> noua lege de funcționare a SRI nu mai prevede că directorul Serviciului prezintă rapoarte de activitate anual sau când hotărăște Parlamentul. Doar Comisiile de control ale Legislativului sunt obligate să prezinte un raport anual;

-> șeful SRI poate fi demis mai ușor de președintele României. Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI;

-> SRI devine autoritatea națională în domeniul interceptării comunicațiilor; Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor va funcționa în cadrul SRI;

-> SRI va avea dreptul să opereze în străinătate, iar SIE pe teritoriul României;

-> procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului. Ofițerii SRI pot fi audiați, percheziționați sau reținuți doar de procurori anume desemnați;

-> ofițerii SIE primesc și ei imunitate în fața Justiției: pentru a fi anchetați și judecați va fi nevoie de procurori și judecători „anume desemnați“ și de acceptul CSAT;

-> ofițerii SPP primesc imunitate mai mică decât în cazul ofițerilor SRI și SIE: pot fi audiați, percheziționați sau reținuți cu informarea prealabilă a directorului Serviciului de Protecție și Pază; 

-> în cadrul SRI pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii. SRI poate avea în coordonare asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar.

După publicare, opinia publică și socie­tatea civilă din România au reacționat vehement față de forma legilor securității naționale.

Dan Tăpălagă, editorialistul publicației G4 Media, a sintetizat hibele din aceste proiecte, într-un editorial intitulat „UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară“.

Cele mai semnificative pasaje din editorialul lui Tăpălagă:

„Nu cumva extinderea listei de amenințări la adresa securității naționale s-a făcut pentru a permite serviciilor să revină la statutul de organ de cercetare penală, pierdut în urma deciziei Curții Constituționale din 2016?“.

„Așa cum arată proiectul de lege, ofițerii SRI se vor putea folosi de mandatul pe siguranță națională pentru aproape orice situație, inclusiv în cazuri minore, iar informațiile culese pot fi utilizate ca probe“. 

„Putem detecta o anumită aroganță a serviciilor. Tot mai conștiente de rolul lor crescut în exercitarea puterii, schimbă raportul de forțe prin poziționare simbolică: nu mai merge directorul SRI sau SIE în Parlament să fie luat la întrebări. Să vină Parlamentul la ușa directorilor dacă are nelămuriri și curiozități“.

„Un director de serviciu secret odată numit nu mai dă socoteală aproape nimănui și nu poate fi sancționat aproape orice ar face“.

„În fine, introducerea obligației cetățenilor, companiilor și autorităților publice de a colabora cu serviciile secrete, la cererea acestora, indiferent de situație, transformă România într-o mare unitate militară.

Noile legi ale securității
naționale, aflate în
stadiul de proiect, conțin
prevederi în contradicție
cu Constituția

A pune o țară întreagă să lucreze pentru ele, pe lângă puterile sporite oferite de noile legi, reprezintă un exces anti-democratic atât de evident“.

Președintele Klaus Iohannis a precizat că este o eroare majoră că legile securității naționale au fost scurse în mass-media pe surse, deoarece, momentan, este vorba doar de nişte drafturi, iar ele vor fi dezbătute în Guvern, CSAT, Parlament.

„Cineva, şi ştim bine cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijoraţi, doar că avem un prim draft“, a spus şeful statului.

Iohannis a insistat că „nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi sau o încălcare a drepturilor cetăţeneşti“.

„Personal mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu a avut o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat.

Aceste îngrijorări nu sunt necesare. Îmi doresc să avem legi ale siguranţei naţionale moderne“, a declarat Klaus Iohannis.

Ulterior, G4 Media l-a acuzat pe președinte că intimidează o sursă a publicației, însă Klaus Iohannis a respins această ipoteză. 

La rândul său, directorul SRI, Eduard Hellvig, a refuzat, pentru moment, să discute despre conținutul proiectelor de legi. El a remarcat că „dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit“.

Șeful SRI nu a dat informații nici despre cine a elaborat proiectele de legi, deși reprezentanții SIE declaraseră marți pentru publicația UmbrelaStrategica.ro că SIE a fost consultat în acest proces de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului.

Directorul SRI a blamat apoi fenomenul „securismului“, despre care a spus că „este bine reprezentat în prea multe medii ale societății“, fără să explice la ce medii se referă.

Dosar penal pentru ministrul Agriculturii

Pe 23 iunie, DNA a formulat o cerere de ridicare a imunității parlamentare a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, în același timp deputat, pentru a fi cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare în minister. 

Potrivit procurorilor, el ar fi intervenit pentru aranjarea unor concursuri de angajare în minister și chiar a decis angajarea unui candidat care nu a obținut punctajul necesar. 

Chesnoiu este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni).

În aceeași zi, Adrian Chesnoiu a anunțat că își dă demisia din postul de ministru al Agriculturii, fiind înlocuit de Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor și Infrastructurii, ca interimar.

De asemenea, Chesnoiu s-a autosuspendat din PSD. El a insistat că nu a săvârșit nicio faptă de natură penală sau de corupție și le-a cerut deputaților să voteze în favoarea ridicării imunității sale parlamentare, pentru a putea fi cercetat.  

Cota unică sau impozit progresiv?

Introducerea impozitului progresiv în locul cotei unice este un motiv de tensiuni în coaliția de guvernare.

Social-democrații susțin eliminarea cotei unice de impozitare de 10%, pe motiv că, în România, aceasta nu mai există, în urma deciziilor privind exceptarea mai multor categorii, precum angajaţii din agricultură, alimentaţie, IT etc. În schimb, PNL susţine păstrarea cotei unice.

Marcel Ciolacu, președintele social- democrat, susține trecerea la impozitul progresiv, motivând că social-democrații consideră necesar ca România să facă un pas către țările dezvoltate.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat că vrea menținerea cotei unice şi nu susţine introducerea de taxe şi impozite noi.

„Nu se discută despre impozitul progresiv, nu există în momentul de faţă altă formulă de impozitare, ci există analize şi studii care se derulează în grupul de lucru de la Ministerul Finanţelor“, a punctat el.

În context, Ciolacu a transmis că se lucrează deja la un nou pachet de măsuri care să intre în vigoare în a doua parte a anului pentru a opri inflaţia, pentru a susţine investiţiile şi pentru a sprijini firmele româneşti. 

PSD vrea ca, de la 1 ianuarie 2023, cei care au salariul minim să fie scutiți de impozit, ceea ce, spun ei, ar însemna mai mulți bani în buzunarul angajaților, adică 133 de lei.

O altă variantă este să rămână pragul de 10% pentru cei cu venituri medii și să crească pentru cei cu venituri mari.

Spre exemplu, un salariat care primește 6.000 de lei net ar putea fi impozitat cu până la 20%, adică dublu față de cât e acum.

În schimb, liberalii nici nu vor să audă de ideea PSD-ului. Dintre statele Uniunii Europene, doar România, Ungaria, Bulgaria și Estonia mai au cota unică de impozitare. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.