Tabăra pro-europeană așteaptă, potrivit surselor Newsweek România, decizia de mâine a Curții Constituționale din Moldova, care va decide dacă alegerile prezidențiale din 1 noiembrie pot fi cuplate cu alegerile parlamentare anticipate.
Dacă decizia va fi favorabilă, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, ar putea accepta să susțină moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Ion Chicu.
Metode NKVD-iste
Pe 30 iunie, deputatul socialist Ștefan Gațcan și-a dat demisia din PSRM cu intenția de a se alătura Pro Moldova. Această mutare a afectat și mai mult coaliția parlamentară PSRM-PDM, care sprijină Guvernul Ion Chicu.
Prin demisia sa, Guvernul a rămas în Parlament cu doar 49 de susținători, din necesarul de 51 cât numără majoritatea simplă, în condițiile în care Parlamentul de la Chișinău are 101 membri.
Din acest motiv, Gațcan a fost supus unor represalii dure din partea unor colegi socialiști: a fost urmărit în trafic de către doi deputați PSRM, a fost oprit și amenințat de aceștia, a fost adus în unul din sediile PSRM, obligat să semneze renunțarea la mandatul de deputat, pentru ca un alt membru PSRM să-i ia locul și a fost nevoit să părăsească Republica Moldova către o destinație momentan necunoscută.
Înainte de a părăsi Republica Moldova, Gațcan a depus o plângere la Procuratura Generală pe motiv că este șantajat și amenințat să renunțe la mandatul de deputat. Ulterior, a fost publicată o fotografie în care socialistul Vasile Bolea pare că i-ar scrie cererea de demisie lui Gațcan și i-ar impune să o semneze.
După ce a fost de negăsit timp de mai multe ore, Ștefan Gațcan a apărut ulterior într-o înregistrare video, filmată într-un câmp de viță-de-vie și postată pe pagina sa de Facebook. Acesta a spus că se simte bine, însă are nevoie să se „reabiliteze”. În seara de 1 iulie, Poliția de Frontieră a confirmat că Ștefan Gațcan a părăsit Republica Moldova.
Ieri, a fost dat publicității un alt mesaj video în care a dat asigurări că el și familia sa sunt bine, dar nu a dat niciun indiciu în legătură cu locul în care se află.
Cresc șansele pentru moțiunea de cenzură
Potrivit unor surse din mediul politic de la Chișinău, după acest incident, Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (PPDA), formațiune condusă de Andrei Năstase, și-a intensificat eforturile de a provoca dărâmarea Guvernului Ion Chicu.
Intenția PPDA este de a intra la guvernare împreună cu partidul partener din Blocul ACUM, Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, și de a-l impune premier pe premier pe Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, politician cu contacte solide la Washington, agreat peste Ocean, fondator al think-tank-ului Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, finanțat din Occident (UE, SUA etc.)
Platforma DA are pregătită o moțiune de cenzură, fapt confirmat chiar de Igor Munteanu, vicepreședinte al Platformei DA. „Moțiunea de cenzură este pregătită deja de câteva săptămâni de zile, ea va fi depusă atunci când vom avea siguranța că avem toate voturile necesare (...) Ne interesează ca responsabilitatea să fie în primul rând alocată Platformei Demnitate și Adevăr, dar miniștrii să reprezinte personalități recunoscute în domeniile lor”, a spus Munteanu în urmă cu ceva vreme.
Înțelegerea inițială dintre PPDM și PAS este ca Maia Sandu să candideze la Președinția Republicii Moldova, în alegerile programate pentru 1 noiembrie, iar PPDA să primească poziția de premier, pentru Andrei Năstase.
În momentul de față relațiile dintre cei doi lideri sunt tensionate după cum vom detalia în cele ce urmează.
Scopul lui Andrei Năstase este să o convingă pe Maia Sandu să accepte depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament împotriva Guvernului Ion Chicu (deținător al cetățeniei române- n.n.).
Vulnerabilități cu iz de oportunități
Maia Sandu ezită să se asocieze cu Partidul Pro Moldova, controlat de Vlad Plahotniuc, și cu Partidul Șor, controlat de Ilan Șor, ambii puși sub acuzare de către Procuratura Generală în dosarul „Furtul miliardului”.
Pentru ca moțiunea de cenzură să aibă șanse de reușită cele 13 voturi controlate de Plahotniuc și Șor în Parlament (Pro Moldova- 6 deputați, Partidul Șor- 7 deputați) sunt esențiale.
Maia Sandu consideră că adoptarea unei moțiuni de cenzură în urma unei alianțe conjuncturale cu Pro Moldova și Partidul Șor va dăuna imaginii partidelor pro- europene.
Evaluarea sa este corectă, cu precizarea că, dacă beneficiile politice vor fi mai mari, electoratul Blocului ACUM ar putea trece cu vederea acest veritabil „pact cu diavolul”.
Un beneficiu politic semnificativ este demiterea Guvernului Ion Chicu, care a eșuat în gestionarea epidemiei de COVID- 19 și în finanțarea țării, demitere care ar însemna înfrângerea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale.
Câteva precizări contextuale: gruparea Pro Moldova a fost creată de Andrian Candu, finul oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, și a fost înregistrată oficial ca partid, în data de 22 iunie a.c.
În ultimele trei luni din PDM au plecat 17 deputați, care s-au alăturat Pro Moldova. „Plecările din PDM vor continua”, au avertizat liderii Pro-Moldova. Ei și-au exprimat disponibilitatea să sprijine necondiționat învestirea unui guvern pro-european, asumat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, și Platforma DA, condusă de Andrei Năstase.
O altă temere a Maiei Sandu se referă la faptul că, odată Executivul demis în Parlament, Pro România și Partidul Șor nu-și vor ține promisiunea să instaleze un guvern PAS- Platforma DA, ci ar putea specula noul context politic pentru ca Vlad Plahotniuc și Ilan Șor să inițieze o nouă rundă de negocieri cu Igor Dodon.
Relațiile dintre Vlad Plahotniuc și Ilan Șor (și el fugar, dar în Israel) sunt foarte strânse în prezent, interesul celor doi este de a negocia cu președintele Igor Dodon impunitatea în dosarul „Furtul miliardului”.
Ipoteza că Plahotniuc nu ar mai fi interesat să susțină un guvern pro-occidental la Chișinău se bazează pe faptul că SUA i-a refuzat azilul politic în SUA, Plahotniuc nu mai are niciun motiv să joace cu PPDA și PAS.
Nu în ultimul rând, Vlad Plahotniuc ar putea fi constrâns să negocieze cu Igor Dodon. Președintele Republicii Moldova are un atu important: Procuratura Generală, condusă de Alexandr Stoianoglo. Noul Procuror General și-a dovedit fidelitatea clasând dosarul înregistrării video în care Dodon primește o sacoșă de la Plahotniuc. În sacoșă au fost, potrivit deputatului Platformei DA, Iurie Reniță, 6-700.000 de dolari.
După ce lui Vlad Plahotniuc i-a fost refuzat azilul politic în SUA, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a cerut extrădarea acestuia în vederea arestării.
Potrivit informațiilor vehiculate în presă, Vladimir Plahotniuc ar fi părăsit Statele Unite și ar fi plecat în Argentina. Informații în acest sens au fost făcute publice în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, de către moderatorul Alex Cozer.
Interesul președintelui în exercițiu Igor Dodon este să controleze guvernul care organizează alegerile prezidențiale, programate pentru 1 noiembrie 2020, pentru a-și asigura un nou mandat.
O altă vulnerabilitate este faptul că Blocul ACUM este măcinat de tensiunile dintre liderii Maia Sandu și Andrei Năstase.
Relațiile dintre PAS și Platforma DA s-au răcit și chiar s-au înrăutățit în ultima vreme pe fondul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale stabilite pentru 1 noiembrie.
La Chișinău, este vehiculată chiar și varianta că cele două partide pro-europene vor avea candidați diferiți la prezidențiale (Andrei Năstase deja a anunțat că va candida- n.n.) și, din această cauză, există divergențe inclusiv în ceea ce privește eventuala demitere a guvernului controlat de Dodon.
Adversitatea dintre cei doi este mai veche. Andrei Năstase a sperat să fie el numit premier în locul Maiei Sandu, lucru care nu s-a întâmplat. Din contră, Maia Sandu a ajuns în fruntea guvernului și a capitalizat multă simpatie populară în defavoarea lui Andrei Năstase.
Oportunități
Contextul politic actual din Republica Moldova este favorabil demiterii guvernului Ion Chicu.
Presiunile exercitate asupra deputatului Ștefan Gațcan de către oamenii președintelui Dodon pot fi percepute de opinia publică pro- europeană ca o agresiune de neacceptat într-o țară care urmărește integrarea în UE și cu care UE are un acord de asociere.
La București au vost voci care au insistat ca Uniunea Europeană să crească presiunea asupra regimului lui Igor Dodon. Analistul politic Cristian Hrițuc a cerut Bruxellesului să sancționeze Republica Moldova.
„Nu poți să ai un Acord de Asociere cu un stat în care deputații sunt sechestrați, obligați să semneze acte și după aceea scoși din țară forțat”, a scris Hrițuc pe Facebook.
Tensiunea de pe scena politică de la Chișinău ar putea mobiliza electoratul pro-european al PAS și PPDM șă voteze cu candidatul Blocului ACUM, Maia Sandu, în alegerile prezidențiale.
În mod evident, o sancțiune aplicată de Bruxelles ar crește presiunea asupra regimului Dodon, pe de o parte, iar pe de altă parte, ar mobiliza electoratul pro-european al Blocului ACUM, speriat de pericolul decuplării totale a țării de Europa.
Finanțare de la UE
Debarcarea Guvernului Ion Chicu s-ar sincroniza perfect cu primirea ultimelor tranșe, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, din ajutorul de 100 de milioane pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova pentru a gestiona epidemia de COVID- 19.
Această situație ar crea avantaje electorale partidelor pro-europene, cu atât mai mult cu cât Igor Dodon a eșuat în chestiunea împrumutului de 200 de milioane de dolari din Rusia, pe care încearcă să-l revitalizeze.
Cea mai probabilă variantă, după adoptarea moțiunii de cenzură, negociată intens în momentul de față la Chișinău, este instalarea unui guvern exclusiv al Blocului ACUM (PAS + Platforma DA), din care să nu facă parte, așadar, membri ai Pro Moldova sau Partidului Șor.
Cele două partide controlate de Vlad Plahotniuc și Ilan Șor ar urma să sprijine Guvernul PAS- Platforma ACUM în Parlament, în schimbul unor beneficii punctuale.
Varianta unui guvern tehnocrat este exclusă înaintea alegerilor prezidențiale, deoarece interesul liderilor partidelor pro-europene, în special al Maiei Sandu, care va candida la prezidențiale, este să capitalizeze voturi de pe urma participării la guvernare.
O altă oportunitate este faptul că evoluția Maiei Sandu în sondaje este pozitivă. Ea l-a depășit pe Igor Dodon la capitolul încredere. Așa arată datele Barometrului Opiniei Publice (BOP), realizat la comanda Institutul de Politici Publice în perioada 13-23 iunie curent, pe un eșantion de 1 200 de persoane.
Potrivit cercetării sociologice, 10,6 la sută dintre respondenți spun că au încredere în Maia Sandu, iar 10% - în Igor Dodon. Actualul președinte este urmat de Renato Usatîi cu 2%, Ilan Șor - 1,4%, Ion Chicu - 1,3% etc.
Totuși, cei mai mulți cetățeni moldoveni cred că actualul președinte are șanse să câștige alegerile din toamnă. Respondenții au fost întrebați cine ar avea mai multe șanse să câștige alegerile prezidențiale de toamnă și au răspuns astfel: Igor Dodon- 22,4%, Maia Sandu- 11%, Renato Usatîi - 2,4%, Ilan Șor - 1,5%, Andrei Năstase - 1,3%.
Această percepție ar putea fi răsturnată prin demiterea Guvernului Chicu. Faptul că Igor Dodon are un guvern fidel este principalul motiv pentru care cei mai mulți cetățeni consideră că actualul președinte are prima șansă la scrutinul din noiembrie.
O percepție corectă. Rămânerea actualului guvern în funcție îi va asigura lui Igor Dodon, mai mult ca sigur, un nou mandat de președinte. Un guvern favorabil lui Dodon va organiza alegerile de așa natură încât candidatul PSRM să câștige (se va închide ochii la fraudele electorale, iar candidații opoziției vor fi obstrucționați etc.)
