CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea USR cu privire la prevederea nou-introdusă potrivit căreia „În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte sau bannere”.
„Cu privire la dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că interzicerea perturbării activităţii parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar și de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziția se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile și pozițiile politice. Așa fiind, dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților interzic comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie ”limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Curtea a reținut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa”, se arată în comunicatul CCR.
Curtea a admis, însă, sesizarea depusă de USR și PNL cu privire la sancționarea deputaților indisciplinați cu suspendarea participării la lucrări.
„Cu privire la dispozițiile art.243 alin.(1) lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiţii de exercitare efectivă a mandatului, condiţii ce trebuie avute în vedere şi la reglementarea sancţiunilor disciplinare. Participarea la şedinţele Camerei din care face parte deputatul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, astfel că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza întâi, art.69 alin.(1) şi în art.70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept, precum și art.147 alin.(4) din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”, explică CCR.
