Potrivit G4Media.ro, care citează surse din interiorul Curții Constituționale (CCR), decizia a fost luată cu unanimitate de voturi pe motive de procedură, judecătorii nemaidezbătând fondul legii.
În consecință, toate pensiile speciale rămân în vigoare.
Avocatul Poporului Renate Weber explica, la sfârşitul lunii ianuarie, ce anume consideră neconstituţional în legea care elimină pensiile speciale.
„În primul rând, este vorba despre nerespectarea prevederilor clare din Constituţie cu privire la compunerea Parlamentului care poate modifica Statutul deputaţilor şi senatorilor, inclusiv toate aspectele financiare ce ţin de asta. Constituţia spune clar că se poate face numai în şedinţă comună a celor două Camere. Noi am avut din păcate doar un vot în Camera Deputaţilor. Deci este o încălcare a Constituţiei, în opinia noastră”, spunea Weber.
ICCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale, propusă de PNL, acuzând că încalcă principiul independenţei judecătorilor, şi afectează statutul constituţional al procurorilor. De asemenea, în opinia ICCJ, legea încalcă principiul nediscriminării, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, între magistraţii civili şi cei militari.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 28 ianuarie proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile magistraților.
Dezbaterea proiectului a avut loc pe fondul nemulțumirilor magistraților și grefierilor față de prevederile acestuia, astfel că multe instanțe și parchete din țară și-au suspendat la acea vreme activitatea.
9.463 de români primeau pensie specială la finele lunii martie 2020, cu 175 mai mulți decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), scrie Agerpres. Ei primesc aproape 114 milioane de de lei, cea mai mare parte de la bugetul de stat, deoarece contribuția lor acoperă doar o mică parte din pensia primită.
4.018 dintre cei cu pensii speciale sunt foști magistrați, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Ei au cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat (contribuția lor).
De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).
Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.349 lei, din care 7.763 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportaţi din bugetul de stat.
