Cătălin Boboc, candidatul PNL la președinția CJ: Brăila merită mai mult, mult mai mult! (P)

DE Newsweek România | Actualizat: 18.09.2020 - 16:31
Cătălin Boboc, candidatul PNL la președinția Consiliului Județean Brăila

Cătălin Boboc este de profesie jurist, are 44 de ani, s-a născut în Brăila și este liberal încă de la vârsta de 27 de ani, când a intrat în politică.

SHARE

În 2006 a fost numit consilierul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar în 2012 a fost ales senator în Senatul României și președinte al Comisiei juridice din Senat. Ultima funcție publică deținută a fost la conducerea Instituției Prefectului- Județul Brăila, fiind învestit prefect în Decembrie 2019.

Domnule Cătălin Boboc, ați fost prefect al județului Brăila timp de aproape 8 luni, o funcție publică apolitică, cu atribuții limitate și cu toate acestea, dacă ne uităm în raportul dumneavoastră de activitate observăm că ați fost cel mai activ prefect al județului Brăila. Cum ați reușit asta, având în vedere că a fost o experiență nouă pentru dumneavoastră și de ce v-ați dat demisia?
 
Cătălin Boboc: Poate că sună a clișeu, dar consider că acolo unde există voință, se poate orice, indiferent că ne depășim sau nu atribuțiile.

La mine nu există „nu se poate” sau „N-ai cum”, iar asta vă pot confirma și foștii colegi din Prefectură sau cei cu care am colaborat în perioada mandatului.

Oameni dedicați și profesioniști cu care am format o echipă extraordinară. Așadar, dacă am fost cel mai activ prefect, cum spuneți dumneavoastră, cred că acest lucru li s-a datorat în egală măsură, pentru că am muncit umăr la umăr.

În plus, dacă ne uităm în urmă cu 7, 8 luni, o să vedem că a fost și contextul epidemic de Pestă Porcină Africană și cel pandemic de coronavirus, care au impus măsuri și decizii urgente pentru aplanarea și prevenirea unor situații de risc epidemiologic la Brăila.

Era firesc să fiu un prefect activ, imi intra în atribuții, chiar dacă uneori, am fost „acuzat” de către administrația PSD, că îmi depășesc atribuțiile. Și dacă a aduce din Italia, în starea de urgență, zeci de angajați ai Șantierului Naval din Brăila, în condiții de siguranță, cu o cursă specială charter a Companiei Tarom, înseamnă că mi-am depășit atribuțiile, atunci mă bucur că am făcut asta.

Dacă a solicita un sprijin financiar Societății Naționale „Nuclearelectrica” din subordinea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în cuantum de 1.500.000 de lei pentru Spitalul Județean de Urgență Brăila pentru echipamente și produse necesare gestionării și tratării cazurilor de coronavirus, aprobat și primit neîntârziat, înseamnă că mi-am depășit atribuțiile, mă bucur, din nou că am făcut asta.

De asemenea, am depus la CNI două solicitări de finanțare pentru includerea în Programul Național de Construcții de interes Public sau Social a două obiective de investiții privind reabilitarea, modernizarea, dotarea și extinderea sediului serviciilor publice comunitare din subordinea Instituției Prefectului-Județul Brăila, respectiv a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple și a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, care, între timp, a primit aviz pozitiv, dar și imobilul Casa inginer C.S. Budeanu, un monument istoric în paragină, pentru care am început demersurile pentru preluarea imobilului din administrarea Ministerului Finanțelor Publice, pentru reabilitare și modernizare. Dacă și asta înseamnă că mi-am depășit atribuțiile, atunci mă bucur că am făcut-o.

Mi-am dat demisia pentru că am vrut să candidez la funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila. Dacă o să câștig sau o să pierd, asta numai brăilenii o vor decide prin votul lor.

E un risc pe care mi l-am asumat, dar prefer să regret ceea ce am făcut, decât ceea ce nici nu am încercat. Cred că Brăila merită mai mult, mult mai mult! Și nu doar de la politicienii din administrație, și de la cetățeni, pentru că ei sunt reflexia lor, a ceea ce ei votează.
 

De ce ar trebui să vă voteze brăilenii pentru funcția de președinte al Consiliului Județean?
 
Cred că brăilenii nu trebuie să mă voteze pe mine . Ei trebuie să voteze în primul rând o schimbare, care să înceapă cu un proiect solid de relansare economică a județului Brăila. PNL Brăila cu asta vine în fața electoratului. Proiectul nostru pentru Brăila este construit pe 3 piloni pe care i-am numit: Brăila activă, Brăila civilizată și Brăila tinerilor.

Fiecare pilon este susținut la rândul lui prin proiecte dedicate industriei, mediului de afaceri, educației, sănătății, infrastructurii și culturii.

Numitorul comun va fi, cu siguranță, eliminarea birocrației, dar și transparența decizională, astfel încât nu doar timpul să fie de partea noastră, dar să câștigăm și încrederea oamenilor, pentru că ei simt efectele deciziilor noastre și de aceea, mi s-ar părea firesc ca ei să știe unde se duce și ultimul leu din vistieria județului și să poată emite opinii, dezbate și chiar propune soluții la problemele din administrație, să funcționăm ca o echipă! Nu ca ei și <ăștia> ( n.r. -apelativ folosit de Viorica Dăncilă, fost premier din partea PSD).

Eu activez în mediul privat de mai mulți ani și am administrat o afacere cu domeniul de activitate în agricultură.

Cred că și noi, „ăștia”, oamenii cu experiență în mediul privat avem un cuvânt de spus. Înțelegem economia, dar și dificultățile ei și cred că Brăila are nevoie de oameni care știu să dezvolte proiecte și mai ales, să obțină finanțare europeană pentru ele. Nu de oameni limitați doar la asfalt, nu de firme de partid abonate la bani publici și nici de umbreluțe colorate și meșuri, care să ascundă neputința și incompetența PSD.

Experiența de prefect credeți că va fi un avantaj sau un dezavantaj în fața contracandidaților dumneavoastră, dar în fața electoratului?

Este clar un avantaj în fața contracandidaților pentru că din postura asta am văzut cel mai bine, toate minusurile județului Brăila, toate neajunsurile omului de rând și sunt multe, mult prea multe! În Brăila încă sunt oameni, care, din păcate nici în secolul 21 nu au apă potabilă, în timp ce unii o au doar în facturi. 

Sunt localități fără dispensare, fără personal medical, fără mijloace de transport public, fără locuri de muncă, fără canalizare, gaze naturale, probleme care te fac să te întrebi, inevitabil, dacă Brăila este oraș, municipiu, județ, ori doar un simplu cătun al nimănui, din Sud-Estul României, cu un buget anual de aproximativ 400 de milioane de lei. Mă întreb de ce alte centre urbane se pot dezvolta și cu sume mult mai mici, iar noi suntem în regres continuu și atenție! Pe bani mulți!

În fața electoratului, poate fi un dezavantaj funcția pe care am avut-o și asta din cauza contextului pandemic de coronavirus.

Prefectul, știți, este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și pentru toate măsurile de prevenire și limitare a răspândirii virusului aprobate la nivel de județ, dar și proiectele inițiate în acest sens, am fost direct responsabil și automat, principalul vinovat în ochii unor brăileni, în ochii celor care au stat probabil în izolare, în carantină, ori în ochii celor care nu au agreat ideea de a primi pacienți Covid-19 în spitalele din Brăila.

E normal să fie și păreri contradictorii, pentru că tocmai asta înseamnă libertate, o diversitate a gândirii. Poate fi însă un avantaj în fața celor care mi-au urmărit activitatea de prefect și au văzut ce am făcut. Înainte de toate, am arătat că Instituția Prefectului-Județul Brăila poate avea o activitate transparentă și asta am făcut.

Am comunicat zilnic activitatea noastră, atât în presă, cât și pe site-ul Instituției sau pe pagina de Facebook. Tot pentru a fi mai eficienți, din primele zile la Prefectura Brăila am căutat o soluție, împreună cu colegii, pentru a elimina pe cât posibil din procedurile birocratice, și am reușit și acest aspect, dar activitatea mea se poate vedea în raportul de activitate, pentru că este public: https://br.prefectura.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-nr-107-07-08-2020/

Ați vorbit despre minusurile Brăilei, care credeți că este cel mai mare?

Absorbția de fonduri europene. Iar asta nu o spun eu. Se vede în cifrele oficiale, care arată că Brăila, este pe penultimul loc la nivel național, în ceea ce privește absorbția de fonduri europene în 2014-2020. Penultimul loc, oameni buni, cu doar 54 de proiecte aprobate, în timp ce Tulcea, de exemplu, a avut, atenție, de aproape 6 ori mai mult, 318 proiecte!

Asta a făcut administrația PSD la Brăila sau mai bine zis, n-a făcut! Și dacă bani nu sunt, nu poți face nimic, sau cel puțin nu să duci la bun sfârșit. Că așa sunt mai multe începute în Brăila și abandonate. Ei bine, planul nostru de redresare economică cu asta va începe, cu atragerea de fonduri europene, să devină și Brăila un exemplu de bună practică, cum sunt Oradea, Cluj, Timișoara sau Iași.

Cum vedeți Brăila peste 4 ani, cu dumneavoastră președinte de Consiliu Județean?

Activă, civilizată și pentru tineri! Sunt 3 mari obiective de relansare economică pe care ni le-am propus să ridicăm Brăila din coada clasamentelor naționale, unde a ajuns cu administrația PSD. Mi se pare inacceptabil ca un județ ca Brăila, cu un potențial fantastic datorat de agricultură, de Dunăre, lacuri sărate, insule, să fie inexistent pe harta economică a țării, fiind în topul celor mai sărace județe din România, cu nivelul mediu net de salarizare sub 2.700 de lei, Brăila fiind după județe ca Tulcea, Călărași și Ialomița.

Cu așa salarii, nici nu este de mirare că suntem și în topul celor mai îmbătrânite populații din România, iar aceste lucruri trebuie să se schimbe! Asta trebuie să voteze brăilenii, schimbarea! Pentru asta voi munci! Pentru asta îi îndemn pe brăileni să vină la vot.

Știu că în Brăila, din cauza proastei administrații din ultimii ani și a promisiunilor rămase doar pe hârtie, cuvântul politică, din păcate, s-a devalorizat, dar asta se poate schimba. Important este ca oamenii să nu se resemneze, și să nu se mulțumească cu puțin și există o alternativă bună în acest sens și la Primăria Brăila, unde va candida Lucian Căprariu de la partidul Brăila Nouă, cu care am format Alianța PNL-Brăila Nouă.

Este important ca oamenii să știe că valoarea unei clase politice este stabilită de votul lor, al tinerilor plecați să muncească în alte orașe europene, al părinților nevoiți să muncească la mii de kilometri distanță, al bunicilor rămași singuri în Brăila, dar și al brăilenilor care au răzbit în orașul natal, cu minimul pe economie.

Brăila are nevoie de o administrație publică de dreapta! O administrație responsabilă şi favorabilă angajaților, dar și angajatorilor, elevilor, dar și profesorilor, pacienților, dar și medicilor. O administrație care să ne facă mândri din nou de Brăila noastră!
 
Care va fi primul lucru pe care îl veți face la Consiliul Județean, dacă scorul electoral va fi unul favorabil?

Să deschid ușa oamenilor. Cât timp am fost prefect, în primele luni, până să se confirme primele cazuri de Covid-19 la Brăila și să se limiteze deplasările,  aveam program de audiențe cu publicul, o dată pe săptămână.

Ei bine, să știți că aici sunt problemele reale ale cetățenilor. Oameni disperați care ne cereau ajutorul în probleme vechi, semnalate ani la rând autorităților locale brăilene, dar fără rezultat.

Împreună cu colegii am analizat fiecare caz în parte și am încercat să facem tot ce se poate din punct de vedere legal și administrativ să le dăm o mână de ajutor acestor brăileni, care, pe bună dreptate erau disperați.

Ce m-a revoltat este că majoritatea problemelor semnalate de brăileni erau în competența primarului și președintelui de Consiliu Județean, care nu au făcut decât să-i paseze pe acești oameni, de la o instituție la alta, ani la rând, când soluțiile erau de fapt la ei. Acești politicieni nu înțeleg că ei trebuie să fie în slujba cetățenilor și nu invers.

_______________________

Comandat de PNL filiala Brăila, difuzat de News Internațional, cod AEP 21200012

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.