Alexandru Rogobete (PSD) spune că legea salarizării e un dezastru pentru Sănătate. La proiect a lucrat și PSD

Proiectul a fost elaborat în Ministerul Muncii, pe baza unei analize realizate împreună cu Banca Mondială. Forma de lucru a fost lăsată în minister de fostul ministru PSD Florin Manole, apoi revizuită și publicată în timpul interimatului lui Dragoș Pîslaru.

Rogobete: Medicii ATI ar putea pierde până la 4.000 de lei

Alexandru Rogobete a declarat luni, la Palatul Parlamentului, că aplicarea legii în forma actuală ar putea provoca un nou exod al medicilor din specialități precum anestezie și terapie intensivă (ATI), medicină de urgență, chirurgie sau cardiologie.

Fostul ministru al Sănătății susține că, în anumite cazuri, veniturile medicilor ATI ar putea scădea cu 3.000-4.000 de lei. Reducerea ar putea anula efectele creșterilor salariale și ale investițiilor din ultimii ani, care au convins inclusiv medici plecați în Franța sau Germania să revină în țară.

„Vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța”, a avertizat Rogobete, conform AGERPRES.

Deputatul PSD a precizat că sistemul sanitar are nevoie de reforme, dar acestea nu ar trebui făcute prin diminuarea veniturilor personalului medical.

Printre schimbările pe care le consideră necesare se află reclasificarea spitalelor, înființarea categoriei spitalelor strategice, plata diferențiată a serviciilor medicale și modificarea normativului de personal, astfel încât numărul angajaților să nu mai fie stabilit numai în funcție de numărul de paturi.

Rogobete a criticat și modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) finanțează spitalele. El susține că unele tarife sunt calculate la nivelul anului 2016, în timp ce unitățile sanitare plătesc energia, medicamentele și salariile la costurile din 2026.

Cine a făcut proiectul legii salarizării?

Proiectul nu a fost scris exclusiv de actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Autorul instituțional este Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, iar arhitectura noii salarizări se bazează pe o analiză derulată timp de doi ani împreună cu Banca Mondială.

Pîslaru a explicat că noua ierarhizare a funcțiilor și legătura dintre familiile ocupaționale au fost stabilite pe baza acestei analize, conform Radio România Actualități.

Din punct de vedere politic, proiectul a trecut prin mandatele mai multor miniștri. Forma de lucru a fost lăsată în Ministerul Muncii de Florin Manole, fost ministru PSD, după ieșirea partidului de la guvernare. Dragoș Pîslaru a preluat interimar ministerul, a continuat negocierile și a publicat forma revizuită pe 17 iulie, conform Digi24.

Ministerul Muncii și Banca Mondială au organizat 14 sesiuni de consultări, însumând peste 30 de ore de discuții cu instituțiile publice și sindicatele. Proiectul a mai fost modificat după medierea Administrației Prezidențiale și după consultări cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.

Prin urmare, proiectul criticat de Rogobete a fost pregătit în Ministerul Muncii, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale, inclusiv în perioada în care ministerul era condus de social-democratul Florin Manole. Forma publicată în iulie a fost însă revizuită în mandatul interimar al lui Dragoș Pîslaru.

Ministerul Sănătății ceruse coeficienți și sporuri mai mari

Nemulțumirile din sistemul sanitar nu au apărut după declarația lui Rogobete. Ministerul Sănătății avertiza încă din 11 iunie că personalul medical este poziționat în proiect sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși nivelul de responsabilitate este ridicat.

Ministerul a cerut creșterea coeficienților pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în weekenduri și în zilele de sărbătoare legală, conform Ministerului Sănătății.

Forma publicată în iulie prevede însă o majorare de 20% pentru gărzile efectuate în zilele de repaus și de sărbătoare legală. Gărzile de monitorizare ar urma să fie plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă ar primi 40% din tariful orar pentru perioada în care asigură garda la domiciliu.

Proiectul nu este încă în forma finală. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că legea ar putea fi dezbătută într-o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, la începutul lunii august. De adoptarea reformei depind aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.