Cu doar 39% din voturi, formațiunea condusă de Liviu Dragnea a preluat 53% din primării. Cu doar 40% din voturile pentru consilierii județeni, PSD a ocupat conducerea în peste două treimi din consiliile județene.

Și UDMR a avut de câștigat de pe urma votului într-un singur tur, așa cum s-a desfășurat în 2016: a colectat 3,69% din voturile pentru primari, dar și-a impus oamenii în 195 de localități, adică 6,1%.

Pentru a înțelege mai bine cum a fost favorizat UDMR de acest vot, iată o comparație relevantă: candidații PMP la primărie au obținut 3,57% din voturi, la nivel național, dar acest partid a ocupat doar 18 primării, adică circa 0,7%.

ALDE a fost chiar și mai dezavantajat: cu 5,73% din voturi pentru candidații ALDE la primărie, a reușit să își impună oamenii în doar 64 de localități, adică 2%.

PSD a beneficiat de o prevedere introdusă în legislația electorală în 2011, de PDL-ul condus de Emil Boc și Traian
Băsescu, care a fost apoi preluată de PSD, în 2015, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în modul în care acest partid a câștigat alegeri în marile orașe, precum București sau Craiova.

Gabriela Firea a obținut, în 2016, 246.000 de voturi, adică circa 42% din totalul alegătorilor care s-au prezentat la urne. Dar, cum la vot a venit doar o treime din electorat, de fapt Firea a fost votată de aproximativ 14-15% din totalul bucureștenilor cu drept de vot.

În 2012, Sorin Oprescu a fost votat de circa 420.000 de bucureșteni, aproape dublu față de Firea.

În sectorul 1, Dan Tudorache a fost votat de circa 12% din totalul alegătorilor din acest sector. Doar circa 23.000 de cetățeni au votat pentru primarul celei mai bogate comunități din România, după București.

În municipul Pitești, Cornel Ionică (PSD) a câștigat, în 2016, cu puțin sub 12.000 de voturi, orașul având 138.000 de alegători.

În Craiova, la alegerile locale parțiale din iunie 2017, Mihai Genoiu (PSD) a fost votat de  19.798 de persoane, respectiv 42,79% din totalul alegătorilor care s-au prezentat la urne. Raportat la populația municipiului, el a fost susținut de circa 8-9% din craioveni.

Cele două runde de alegeri din 2019 – pentru Parlamentul European și pentru președinție - arată că, fie dacă se introduc alegeri în două tururi, pentru primari, fie dacă partidele de opoziție nu se canibalizează între ele, PSD ar putea pierde în 2020 feude care în mod tradițional au fost controlate de formațiunea social-democrată.

Pornind de la datele alegerilor din 2019, Newsweek România vă prezintă o analiză cu marile orașe, precum și județele roșii care ar putea fi pierdute de PSD.

Vrancea poate scăpa de Oprișan

Un prim semn că Vrancea nu mai votează majoritar cu PSD a venit la europarlamentare. La nivelul județului, clasamentul a fost: PNL – 37%, PSD – 30%, USR – 12%.

În Focșani, scorul a fost: PNL – 28%, PSD – 22%, iar USR – 21,3%. La alegerile prezidențiale, în turul II, în județul Vrancea, Iohannis a avut cu circa 20% mai multe voturi decât Dăncilă.

În municipiul Focșani, ecartul dintre cei doi a fost de 29 de puncte procentuale.

La turul I al prezidențialelor, candidatul USR, Dan Barna, a atras doar 10% din alegători, cu două procente mai puțin decât ceea ce obținuse USR la scrutinul pentru Parlamentul European.

Marian Oprișan ar putea fi oprit, în premieră, prin vot - Foto: INQUAM PHOTOS/ Adriana Neagoe

Teoretic, dacă PNL și USR nu se prăbușesc politic, la nivelul Consiliului Județean, opoziția anti-PSD ar putea forma ușor o majoritate care să-l înlăture pe Oprișan.

Dacă președintele CJ va fi ales direct, așa cum prevede ordonanța de urgență privind Codul Administrativ, PNL are prima șansă, dar pentru a fi sigur de victorie ar trebui să aibă un acord cu formațiunea lui Barna și cu PLUS-ul condus de Dacian Cioloș.

În prezent, și județul, și municipiul reședință de județ sunt pe mâna social-democraților.

Revoltă în Constanța

La alegerile pentru Parlamentul European, PSD a luat locul III și în județ, și în municipiul reședință de județ. USR a fost pe locul I, iar PNL pe locul II.

La alegerile prezidențiale, USR a pierdut circa 13 procente și s-a situat pe locul III, după Dăncilă. Iohannis a câștigat detașat ambele tururi ale prezidențialelor.

În prezent, Consiliul Județean Constanța este condus de pesedistul Horia Țuțuianu, iar primar în municipiul Constanța este Decebal Făgădău, tot de la PSD.

Printre cei care și-au anunțat intenția de a candida la primărie se află deputatul USR Stelian Ion și omul de afaceri Mohammad Murad, un susținător al guvernării PSD, deși nu este clar dacă va obține sprijinul acestui partid, în detrimentul lui Făgădău.

Opoziția se bate pe rămășițele PSD Iași

La Iași, PSD a pierdut controlul încă din momentul în care actualul primar, Mihai Chirică, a intrat într-un conflict public cu Liviu Dragnea.

La alegerile pentru Parlamentul European, partidul a fost spulberat și-n județ, și-n municipiul reședință, plasându-se pe locul III, după PNL, aflat pe locul II, și USR, care a ocupat prima poziție.

La prezidențiale, Dan Barna a pierdut însă masiv din voturile pentru USR de la europarlamentare. Candidata PSD, Viorica Dăncilă, a câștigat în municipiul Iași doar în cele două secții în care au votat deținuții.

În alegerile pentru primărie, Mihai Chirică nu va candida din partea PSD, cel puțin potrivit informațiilor din acest moment, unele surse afirmând că edilul caută susținere politică.

Social democrații sunt, așadar, abia pe locul III. Problema este dacă PNL va veni cu un candidat și dacă liderii USR și partenerii lor din PLUS se vor înțelege pe unul comun: acum formațiunea lui Barna o susține la Primărie pe Cosette Chichirău, în timp ce partidul lui Cioloș îl preferă pe fostul jurnalist Liviu Iolu.

PSD Botoșani rezistă

Șefa organizației PSD din Botoșani, Doina Fedorovici, s-a putut lăuda că și în județ, și în reședința județului, PSD a păstrat locul I, și la europarlamentare, și la prezidențiale. PNL deține primăria Botoșani, prin Cătălin Flutur. Cătălin Flutur a fost recent achitat într-un proces în care DNA îl acuza de abuz în serviciu.

În județul Vaslui, PSD a pierdut în toate orașele la europarlamentare. În municipiul reşedinţă, USR a luat 27,01% din voturi, PSD a obţinut un scor de 24,02%, în timp ce PNL a fost votat de 19,88% dintre cetăţeni. O surpriză majoră a venit din orașele mici ale acestui județ, unde opoziția de la acel moment a devansat partidul condus de Dragnea.

În municipiul Bârlad, USR PLUS a obţinut locul întâi cu 28,39%, în timp ce PSD a luat 23,11% din voturi, iar PNL 22,29%. La nivelul municipiului Huşi, PNL a câştigat alegerile cu 24,97% dintre voturi, PSD a obţinut un scor de 24,19%, iar USR PLUS a primit voturile a 21,63% dintre cetăţeni.

Însă e greu de spus în ce măsură situația se va repeta la locale. În 2016, actualul primar PSD al Vasluiului, Vasile Pavăl, a câștigat cu circa 74% din voturi. El deține această funcție din 2008.

În județul Buzău, PSD și derivatele sale Pro România și ALDE au obținut rezultate bune, formațiunea social-democată fiind pe primul loc, la circa 11 puncte distanță de PNL. Însă, în municipiul Buzău, USR a câștigat cu 24,06% din voturi, urmată de PSD cu 23,09%.

Diferența dintre cele două formațiuni a fost de doar 507 voturi. În 2016, pesedistul Constantin Toma a câștigat primăria Buzăului cu 41% din voturi, la o prezență de doar 37%. Practic, Toma a beneficiat de susținerea a circa 15% din locuitorii orașului.

Ultima redută: sudul Munteniei și Olteniei

În 2019, PSD a continuat să domine județele din sud aflate de-a lungul Dunării, iar șansele opoziției de a deschide capete de pod în această zonă sunt relativ reduse.

Cea mai mare fisură în reduta social-democrată este la Craiova, de ani întregi feuda Olguței Vasilescu.

BARONIME PSD  La europarlamentare și prezidențiale, fiefurile Olguței Vasilescu (sus) și ale lui Dumitru Buzatu (jos), Dolj și Vaslui, s-au revoltat și au votat masiv cu USR PLUS, PNL sau Iohannis - Foto: INQUAM PHOTOS/ Adriana Neagoe

La alegerile pentru Parlamentul European, USR PLUS a obținut o victorie definită drept „istorică“ de presa locală. USR PLUS a fost votat de 29,82% din alegători, PSD de doar 26,93%, iar PNL de circa 21,77%.

La prezidențiale însă, Iohannis a trecut pe primul loc, iar Barna pe trei. Actualul șef al statului a reușit performanța ca, în turul II al prezidențialelor, să fie pe primul loc la nivelul întregului județ Dolj.

Aparent, PSD domină în Gorj și Teleorman

PSD a fost pe primul loc și la europarlamentare, și la prezidențiale, în județele Gorj și Teleorman, fostele fiefuri ale lui Ponta și Dragnea.

nsă datele de la europarlamentare indică o schimbare de direcție: pentru prima oară în istoria alegerilor de după 1990, PSD a obținut un scor sub 50% în Teleorman.

La scrutinul din 26 mai 2019, partidul condus la acel moment de Dragnea a fost votat de circa 48% din cetățenii cu drept de vot din Teleorman, o scădere de 14 procente față de parlamentarele din 2016. În Alexandria, scorul a fost și mai strâns, la europarlamentare: PSD - 37,22%, PNL - 21,83%, iar USR-PLUS - 16,75%.

Teoretic, o alianță între PNL și USR PLUS, susținută eventual de PMP, care a atras peste 6% din voturi, în Alexandria, ar putea contesta dominația PSD asupra primăriei municipiului de județ. Și-n Videle, PSD a pierdut, la europarlamentare, majoritatea absolută, atrăgând doar 44% din voturi, în timp ce liberalii au obținut 23%, iar USR PLUS – 13%.

În Târgu Jiu primarul este de la PNL, Marcel Romanescu. Acesta este însă în conflict cu Ludovic Orban: l-a acuzat pe actualul președinte al PNL că se juca pe computer atunci când a venit la București ca să discute.

În iunie, Romanescu a cerut demisia lui Orban din fruntea PNL pentru că a propus impozitarea IT-iștilor.

2015: Orban se bate pentru două tururi

În primăvara lui 2015, Ludovic Orban, pe atunci deputat, a fost practic singurul liberal care a susținut revenirea la sistemul de alegere a primarilor în două tururi.

„Alegerea primarului prin majoritate relativă, în fapt, nu face altceva decât să ofere prima şansă primarilor în funcţii la limită.

Un primar poate să se aleagă dacă se prezintă 50% din cetăţeni la vot şi obţine, să spun, 30% din voturi. O să ajungem în situaţia ca pentru a schimba în anumite localităţi unde s-au format clientele care nu sunt mânate de interesul public şi pe care primarul le controlează prin ajutoare sociale, prin alte pârghii pe care le are la dispoziţie, să nu mai putem schimba primari decât apelând la doamna cu coasa sau la doamna cu cătuşele“, a spus Orban, în plenul Camerei Deputaților.

Amendamentul propus de el, privind revenirea la două tururi, a căzut. La votul final al legii alegerilor locale, majoritatea deputaților PNL au votat pentru, dar Orban și alți 13 liberali au fost împotrivă.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat fără obiecții această lege, care nu a fost atacată nici la Curtea Constituțională.