Presa internaţională a semnalat anterior existenţa unei scrisori a lui Donald Trump, prin care le solicita liderilor europeni respectarea angajamentelor (alocarea a 2%/ PIB şi creșterea achizițiilor de echipament cu peste 20%). S-au așteptat negocieri dure, iar Rusia abia așteaptă să-şi folosească Sputnik-ul şi trolii pentru a slăbi Alianţa.
România a încercat să realizeze acest obiectiv, dar tot nu a reușit până acum decât alocarea a 1,8 % din PIB. În schimb, alocările pentru cumpărarea de armament au depășit previziunile, România fiind pe primul loc în NATO, în 2017, la creşterea sumei alocate achiziţiilor de armament.
Deşi creşterea bugetului apărării este salutară, sunt câteva chestiuni la care cred că trebuie să reflectăm.
Observăm cum cheltuielile de personal (cu salariile şi pensile) scad dramatic faţă de anul 2012, când ele reprezentau peste 80% din buget, iar cheltuielile pentru achiziţii de echipament devin prioritare. Problema este că asistăm la o frenezie a politicienilor ce fac oferte în toate direcţiile, apoi se răzgândesc. Ba cumpărăm corvete de la olandezi, ba le construim noi! Ba cumpărăm elicoptere Bell, ba luăm Airbus! Pe site-ul Departamentului pentru Armamente, Programul pentru înzestrare arată mai mult a „shopping list“. Astfel, achiziţiile anunţate par o cârpire a lipsurilor de decenii, dar unele achiziţii vor fi operaţionale abia prin 2025.
Cea mai dramatică situaţie se găseşte la capitolul bugetar „Altele“. Aici sunt cuprinse cheltuielile operaţionale, de pregătire-instruire şi de cercetare, iar alocarea la acest capitol a scăzut sub 10%. Dacă mai luăm în calcul pensionarea în masă a militarilor de elită, datorită schimbărilor regimului pensiilor militare sau scăderea atractivităţii meseriei de soldat profesionist putem spune că armata este într-o stare de cod portocaliu. Dacă prioritatea achiziţiilor de armament se impune dar îşi produce efecte pe termen lung (2025), atunci trebuie negociate şi garanţii suplimentare de securitate, iar achiziţiile să se facă cu un ochi către creşterea capacităţilor operaţionale, pe termen scurt.
Ce scenariu luăm în calcul în cazul că „negocierea“ dintre Trump şi europeni va duce la destrămarea NATO?
„Frontul“ este la graniţa României, politica de securitate s-a schimbat, confruntarea marilor puteri este explicită, iar noi pare că am luat ajutorul social şi mergem la cârciumă.
