România va continua să fie de aceeaşi parte cu NATO şi UE

DE Cristian Diaconescu | Actualizat: 16.05.2020 - 20:57

Reaşezarea geostrategică, la nivel global, după criza COVID-19 poate reprezenta în egală măsură o oportunitate sau un eşec istoric pentru România. Depinde cât de profesionist ne jucam cărţile.

SHARE

Câteva idei, fără a avea pretenţia că sunt singurele sau sunt cele mai bune. Sunt opțiuni. La mize mari, când se resetează relaţiile internaţionale, un stat care ştie ce vrea nu are prieteni sau duşmani, ci parteneri sau naţiuni cu interese divergenţe.

1. România are deschise „uşile” la Washigton şi Bruxelles

Este o oportunitate care trebuie folosită.

SUA rămâne cea mai importantă naţiune de pe glob - militar şi economic - chiar dacă nu îşi exercita ledership-ul la nivelul aşteptat.

Înainte de criza COVID- 19, Van der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Phil Hogan, comisarul pentru comerţ intenţionau să facă o vizită la Washington pentru a revigora dialogul comercial UE-SUA.

Este cât se poate de clar că UE nu poate acţiona global în absenţa Washington-ului, dar nici SUA nu poate genera, singură, sensul şi direcţia perioadei post-criză.

Având în vedere specificităţile crizei pandemice, Bruxelles-ul şi Rezerva Federală nu pot folosi lecţiile învăţate în anul 2008.

În regiunea noastră, România este o insulă liberală într-o „mare iliberală, asumată sau mascată”. Putem fi unul din argumentele reînnoirii spiritului de cooperare SUA - UE pentru securizarea sistemului de valori democratice, adică a Occidentului.

2. Şi UE, nu numai NATO, este interesată de securitatea Frontierei de Est a organizaţiei

UE este o forţă mondială care, însă, îşi bazează sistemul defensiv pe aliaţii NATO, din afara Uniunii (SUA, Canada, Turcia, Norvegia, Marea Britanie), care asigură 70% din bugetul total al Alianţei.

Interesul UE pentru coeziunea NATO este crucial, iar în acest domeniu România poate fi contributor net. Aportul României pentru securizarea UE poate fi unul complex, negociat şi evident cu beneficii de ambele părţi. Da, şi între parteneri se negociază. Cu bună credinţă, dar în interesul tuturor părţilor implicate, România propune pentru spaţiul euro-atlantic o strategie adaptată la noile realităţi, care să reprezinte ceva mai mult decât apărarea colectivă şi gestionarea crizelor.

3. China

Statul chinez a reacţionat pozitiv privind cererile de ajutor sanitar (China era cel mai important producător manufacturier -28% la nivel global) pentru unele state UE, dar şi negativ în ceea ce priveşte narativul UE prin care este criticată reacţia întârziată, dezinformarea şi lipsa colaborării în combaterea COVID - 19.

Este improbabil ca China să-şi asume o poziţie retractilă, în perioada următoare, iar înrăutăţirea relaţiilor cu SUA va plasa UE la mijlocul dezbaterii.

Pe diverse dimensiuni globale, UE va trebui să se poziţioneze, sofisticat, cu multe nuanţe, în relaţia cu cele două super-puteri, fără a se afecta solidaritatea internă a Uniunii. Diplomaţia românească este una dintre cele mai bine poziţionate pentru a profila România ca un broker onest şi eficient.

Folosiţi acea zonă profesionistă a diplomaţiei care înţelege ce vreau să spun.

4. Răspunsul la criza

Peste 500 milioane de europeni aşteaptă ca instituţiile UE să-şi dezvolte capacităţile de răspuns la criză, inclusiv prin asistența statelor membre.

În 2010 au fost introduse în Tratatul de la Lisabona două clauze de solidaritate. Sănătatea nu este printre acestea.

Criza COVID-19 a dovedit că nici un stat membru nu are mijloacele necesare pentru a înfrunta o astfel de pandemie în absenţa sprijinului partenerilor din UE.

România va putea să susţină ca sănătatea să devină o responsabilitate comună a UE.

5. Autonomia strategică

Este în interesul României, dar şi al UE ca acest concept să devină clar şi aplicabil, prin mijloace şi proceduri convenite din timp: definirea crizelor militare, economice, industriale şi tipurile de reacţii rapidă, precum şi alertă timpurie.

Numai 14 din 27 state UE au reglementări clare privind evaluarea investiţiilor străine şi contracarea preluărilor abuzive mai ales a domeniilor economice strategice.

România are tot interesul ca UE să iasă din criza pandemică cât mai puţin afectată şi cu o legitimitate sporită în faţa cetăţenilor europeni.
UE nu controlează totul, dar nu este nici neajutorată.

În timp ce vorbim la Bucureşti despre tot felul de subiecte, lumea se mişcă şi chiar dacă voi fi criticat că mă repet voi insista pe ce am auzit de la un demnitar american care avea o experienţă fabuloasă în sistemul de gestionare a crizelor, la nivel mondial: „Dacă nu eşti la masa negocierii, vei fi sigur în meniu”.

Comentarii

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -