„Fereastra de oportunitate" - pentru noi sfidări geopolitice ale Kremlinului - s-a închis

DE Ion Petrescu | Actualizat: 17.02.2022 - 11:51

Cum s-a ajuns la momentul în care Vladimir Putin a dispus întrevederi cu miniștrii săi, ai apărării și de externe, prezentate de televiziunea de stat rusă, pentru a anunța opțiunea pentru calea diplomatică a Rusiei?

SHARE

Alternativa manu militari fusese anterior descurajată. 

Determinante au fost convorbirile telefonice purtate săptămâna trecută, vineri și sâmbătă, succesiv, de generalii care comandă armatele americană și rusă, de cei care conduc structurile de apărare și diplomațiile din Statele Unite și Federația Rusă și, în final, de președinții Joe Biden și Vladimir Putin. 

În plus a fost și ieșirea președintelui american, de duminică, în care, în termeni fără echivoc, a avertizat Moscova asupra gravelor consecințe ale unei ipotetice agresiuni militare rusești în Ucraina. 

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a replicat cu ironii preluate de presa occidentală, dar acestea nu au schimbat fondul problemei, doar au confirmat dezumflarea pieptului agresivității militare răsăritene. 

Pentru moment, Rusia a trebuit să își mențină trupele acasă, să anunțe că în circa trei la patru săptămâni le va retrage, să mute trei divizii din Crimeea, la finalul exercițiilor derulate acolo, din care două au revenit în garnizoanele lor, lângă frontiera vestică a Federației Ruse cu Ucraina. 

Statele Unite, care au trimis un avion de tipul The Northrop Grumman RQ-4 Global Hawk, ca să survoleze, la mare altitudine, teritoriul Ucrainei au semnalat că alți 7.000 de militari ruși s-au alăturat dispozitivului militar evaluat la 150.000 de potențiali combatanți ai Federației Ruse, care sunt concentrați în jurul granițelor ucrainene, cu vecinii ruși și belaruși. 

Avioane de luptă de tipul F-35 ale Forțelor Aeriene ale SUA au sosit miercuri la baza aeriană Spangdahlem din Germania, într-un efort de a întări aliații NATO și de a arăta un front unit contra Rusiei.

Avioanele provin de la Escadrila 34 de Luptă, de la Baza Aeriană Hill din Utah, alăturându-se unui număr de alte avioane, care au fost deja dislocate în țările NATO.

Luni, opt aeronave F-15E de la Escadrila 336 de Luptă de la Baza Aeriană Seymour Johnson din Carolina de Nord au sosit la Lask, Polonia, în timp ce șase aeronave de realimentare în aer, de tipul Boeing KC-135 Stratotanker, de la Escadrila 100 de Alimentare Aeriană de la Mildenhall, din Anglia, au sosit la Baza Aeriană Ramstein din Germania. 

„Aceste desfășurări au fost efectuate în deplină coordonare cu țările gazdă și autoritățile militare ale NATO și, deși sunt temporare, sunt măsuri prudente, pentru a crește gradul de pregătire și a spori apărarea colectivă a NATO, în această perioadă de incertitudine”, se arată în declarația Forțelor Aeriene ale SUA, dislocate în Europa. 

Și ca lucrurile să intre mai clar și ferm pe făgașul descurajării oricărei agresiuni în Europa de Est, miniștrii apărării din statele membre ale NATO au discutat despre înființarea grupurilor de luptă ale Alianței Nord-Atlantice, în sud-estul Europei, mai concret în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. 

Fiecare grup va avea un efectiv de 1000 de militari, iar cel care va lua ființă, în România, va fi condus de Franța, urmând ca și alte state să trimită subunități de nivel companie, pentru a se integra în acest batalion multinațional. 

Grupurile de luptă din țările amintite vor fi aprobate la viitoarea reuniune a șefilor de state din cadrul NATO, pe baza propunerilor concrete ale Comandamentului Forțelor Aliate din Europa, aflat la Mons, în Belgia.

În acest context, Marea Britanie va mai trimite 900 de militari la grupul de luptă al NATO din Estonia, iar Germania își va spori prezența defensivă, în arealul baltic, cu 350 de militari.

De reținut este și faptul că Rusia a dislocat trupe și rachete cu viteză mare de deplasare în Siria, pentru a contracara, într-o ipotetică situație de criză, acțiunile grupului naval al NATO, din Marea Mediterană. 

Dacă dinamica forțelor militare - ruse și aliate - pe continentul european este la vedere și monitorizată, consultările diplomatice sunt mai puțin vizibile, cu precizarea că este probabilă și o implicare a serviciilor secrete din SUA și Rusia, așa cum s-a mai întâmplat pe timpul crizei rachetelor dislocate de Uniunea Sovietică în Cuba. 

Prin urmare, în ce situație ne aflăm?

După ce orgoliul lui Vladimir Putin a fost gâdilat de vizitele succesive ale unor lideri europeni la Moscova este timpul să înțeleagă că anumite lucruri se pot negocia - precum numărul de exerciții militare anuale organizate de NATO și Federația Rusă, în apropierea frontierei comune, dar și noi înțelegeri privind limitarea numărului de arme nucleare -, altele nu, cum este cazul revenirii la situația geopolitică europeană premergătoare anului 1997 și clamata retragere a trupelor aliate din foste state socialiste aflate la granița de est a Alianței Nord-Atlantice. 

În ceea ce îl privește pe Joe Biden, acesta a ieșit întărit din confruntarea imagologică cu adversarul său de la Moscova, în sensul că dacă agresiunea militară rusă în Ucraina ar fi avut loc, el a prevenit opinia publică mondială, în acest sens, iar în situația în care recursul la manu militari a fost cel puțin amânat de Moscova, se dovedește, indirect, că Vladimir Putin a ținut cont de avertismentul, fără echivoc, al omologului american. 

Dacă privim spre Kiev, președintele Ucrainei, Volodymyr Oleksandrovych Zelenskyy se află în situația presantă de a aplica Acordurile de la Minsk, o ipostază dificilă, din care ar putea ieși prin organizarea unui referendum - scos acum ca idee în arena politică internă - menit a exprima voința populară, în această dispută privind federalizarea sau nu a Donbasului.

Partea bună a prezențelor succesive la Moscova ale președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a cancelarului german, Olaf Scholz, este că după revenirea lor la Paris și la Berlin au inițiat convorbiri telefonice cu președintele SUA, Joe Biden, semn de unitate euroatlantică. 

Totuși, chiar dacă a existat un entuziasm al presei germane față de vizita cancelarului german Olaf Scholz la Kremlin, nu a fost inserat niciun cuvințel despre faptul că  după ce a părăsit Kremlinul, Scholz a avut o conferință de presă separată cu reporterii vorbitori de limbă germană, în care a precizat că încearcă să oficializeze neaderarea Ucrainei la NATO, ca o modalitate de a preveni războiul. 

În plus, tot presa germană nu a difuzat nicio vorbuliță despre întâlnirea anterioară, de joia trecută, cu cei care conduc țările baltice, la finalul căreia președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că se aștepta la mai mult, din partea cancelarului Olaf Scholz, pe linia angajării detensionării situației de la granițele Ucrainei. 

Între timp, pe 16 și 17 februarie 2022 a avut loc la Bruxelles reuniunea miniștrilor apărării din țările membre ale NATO, care au pus sub lupa analizei comune dezvoltarea militară continuă a Rusiei în și în jurul Ucrainei.

Aliații au atenționat opinia publică interesată de subiect că trăim cea mai gravă criză de securitate din Europa, din ultimele decenii. 

Pe de o parte, Federația Rusă susține că își va retrage toate trupele în cazărmi, în cel mult trei la patru săptămâni.

Pe de altă parte, NATO constată că Rusia menține o forță de invazie masivă gata să atace, cu capabilități de vârf,  din Crimeea până în Belarus, aici fiind vorba de cea mai mare concentrare de forțe terestre, aeriene și navale din Europa, de la Războiul Rece.

Rămâne incertă o nouă întâlnire, la nivelul diplomaților, a Consiliului NATO-Rusia. 

Dar este cert că NATO nu va face compromisuri, cu privire la principiile sale de bază, va respecta dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și își va întări capacitatea de a proteja și a apăra pe toți Aliații.

Îmbunătățirea descurajării și apărării, cu un plus de trupe, avioane și nave militare, cu o intensificare a antrenamentului componentelor Forței de Răspuns a NATO confirmă caracterul defensiv al Organizației Tratatului Nord-Atlantic. 

La NATO a avut loc și o reuniune a Grupului de planificare nucleară, în care a fost evaluată modernizarea arsenalelor nucleare, de către Rusia și China și riscul continuu al proliferării nucleare.

În plus, în marja Reuniunii NATO a avut loc o ceremonie de semnare a unor documente, condusă de Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, cu participarea lui Nikolaos Panagiotopoulos, ministrul apărării naționale al națiunii conducătoare a ABDM – Grecia, și cu prezența lui Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale al României, aflați la reuniunea Miniștrilor Apărării, de la Bruxelles.

Astfel, România s-a alăturat cadrului de cooperare în domeniul munițiilor NATO. 

Proiectul NATO privind munițiile decisive pentru bătălii aeriene le oferă Aliaților acces la muniții critice lansate prin aer, în condiții mai favorabile.

Cel mai probabil, când cei care conduc statele membre ale NATO se vor întâlni la Madrid, în iunie, ei vor reafirma că Europa și America de Nord trebuie să continue să fie puternice împreună, în OTAN.

Rusia va trebui să țină cont, chiar dacă nu îi place, că Alianța Nord-Atlantică este unică, esențială și indispensabilă pentru securitatea democrațiilor europene. 

Așa cum declara secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu știm ce se va întâmpla concret, în Europa de Est, în următoarele săptămâni. 

Dar cu siguranță, Statele Unite și Aliații din Europa nu vor ceda șantajului militar cu forța, promovat de Kremlin.  

Iar ajustarea pe termen lung, a politicii și prezenței militare aliate pe terenul Europei de Est, din Estonia până în România, demonstrează, lui Vladimir Putin, că fereastra sa de oportunitate, pentru noi sfidări geopolitice, practic s-a închis. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii


© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.