Kovesi susține în plângerea depusă acum o lună că procedura de revocare a încălcat drepturile omului pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu a fost citată în fața Curții Constituționale și nu a avut posibilitatea de a avea cel puțin posibilitatea de a exprima un punct de vedere în apărarea sa.
"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională", a declarat Kovesi.
Citește și: Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA
În 30 mai, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.
CCR a stabilit că, pentru soluționarea acestui conflict, președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA.
Citește și: Kovesi explică de ce a mers la CEDO: „Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor”
Ulterior, fosta șefă DNA și-a motivat acțiunea și a susţinut că nu solicită despăgubiri la CEDO.
„Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public”.
