Propunere MJ: procurorul de rang înalt revocat poate contesta în instanță decretul de revocare

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 30.09.2020 - 22:32
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției. Sursa foto: Facebook MJ

Ministerul Justiției propune, în proiectul de lege privind statutul magistraților, ca procurorul revocat dintr-o funcție de rang înalt să poată ataca în instanță decretul președintelui, prin care este revocat din funcție.

SHARE

„Prevederea expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.

Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului, scrie Agerpres. 

Citește și: Kovesi a câștigat la CEDO împotriva României. Decizia CCR de revocare a ei de la șefia DNA, abuzivă

De asemenea, în cadrul procedurii de selecţie a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, preşedintele României poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.

În proiect se mai prevede creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public de la trei la patru ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia.

Proiectul mai prevede, printre altele, menţinerea drepturilor magistraţilor la nivelul existent în prezent şi instituirea unei prevederi care stabileşte faptul că salarizarea acestei categorii profesionale se va reglementa prin lege specială, flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare în raport cu nevoile sistemului, unificarea criteriilor şi condiţiilor de promovare, eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor sau eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.

„Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, măsură care, alături de măsura menţinerii duratei cursurilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii de doi ani şi a duratei stagiului de un an, este de natură să înlăture riscurile de ieşire din sistem a magistraţilor cu experienţă şi de creare a unor blocaje grave în sistem determinate de lipsa resurselor umane pentru o perioadă destul de mare de timp", argumentează Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că proiectele de modificare a legilor justiţiei vor rămâne în dezbatere publică până pe 31 martie 2021.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.