Dosarul în care instanța a dat o sentință usturătoare pentru acesta este cel al col. (r) Doru Paraschiv, ofițer de contrainformații militare, trecut abuziv în rezervă sub acuzația că ar fi facilitat scurgerea de informații clasificate către persoane neautorizate.
În premieră în ultimii aproape șase ani, în care col. (r) Doru Paraschiv încearcă fără succes să-și găsească dreptatea în Justiția română, o instanță românească dovedește că măsurile punitive luate împotriva ofițerului de contrainformații militare nu au la bază nicio dovadă concretă, deci sunt ilegale.
La cererea col. Paraschiv, Curtea de Apel București- Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declasificat toate documentele depuse de DGIA, MApN și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) împotriva sa.
Surpriză, printre documente nu se regăsește niciunul care să dovedească existența unui incident de securitate pe care să-l fi provocat sau a unei anchete care să producă probe împotriva sa.
Practic, la solicitarea gen. Marian Hăpău și cu largul concurs al directorului general al ORNISS, Marius Petrescu, cariera ofițerului de contrainformații a fost frântă brusc, în mod ilegal.
Greu de controlat
Col. Doru Paraschiv nu s-a împăcat niciodată nu ilegalitățile pe care DGIA le-a săvârșit în folosul fostului ministru al Apărării, Gabriel Oprea. El a activat în cadrul Direcției de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), parte integrantă din DGIA, și a fost cel care a dezvăluit cum, la ordinul gen. Marian Hăpău, serviciul secret al Armatei a fost folosit în activitățile politice ale lui Oprea și ale partidului său, UNPR.
Nu puține sunt cazurile, devenite publice, din care am aflat că ofițerii de contrainformații erau folosiți pentru verificarea ilegală a membrilor UNPR și convingerea, prin mijloace specifice, a unor personalități să se alăture acestui partid.
Pentru că era incomod, tandemul Gabriel Oprea-Marian Hăpău, cu largul concurs al unor factori de decizie din instituțiile din domeniul securității naționale, a pus la cale mazilirea col. Doru Paraschiv.
Astfel, în perioada iulie 2013- ianuarie 2014, col. Paraschiv a fost acuzat de către șeful DGIA de ”facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate” (faptă care nu există în legislația privind siguranța națională), i-a fost retras accesul la informații strict secrete de importanță deosebită (SSID, secrete NATO), la sesizarea DGIA și prin decizia ORNISS, și a fost trecut în rezervă, în baza unui ordin pe care nu l-a semnat ministrul Apărării de atunci, Mircea Dușa, ci un secretar de stat, care nu avea acest drept legal.
Acuzatorii săi nu au fost capabili să producă niciun document care să ateste existența unui incident de securitate provocat de col. Doru Paraschiv sau a unei anchete pe această temă, așa cum prevede legislația de protecție a informațiilor clasificate. De ce? Din simplul motiv că acuzațiile era fantasmagorice.
La un moment dat, MApN a scris, într-o întâmpinare depusă pe marginea cazului pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), că a depus ”un extras cu conținut clasificat secret de stat privind faptele concrete imputate” col. Paraschiv. Întâmpinarea poartă numărul DLJ6416/15.12.2014 și a fost depusă în dosarul 506/2/2014.
Col. Doru Paraschiv a cerut, în consecință, declasificarea tuturor documentelor pe care DGIA și MApN le-au depus în instanță împotriva sa, iar Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios- administrativ și fiscal i-a dat câștig de cauză.
Printre documente nu se numără niciun „extras secret” care să conțină și să dovedească acuzațiile ce i-au fost aduse.
Tot ce a primit col. Doru Paraschiv au fost trei adrese banale.
Prima adresă, nr. JV O67/12 iulie 2013, este cea prin care col. Marian Hăpău, solicita ORNISS retragerea accesului la informații strict secrete de importanță deosebită, în baza ”verificărilor de securitate întreprinse”.
A doua adresă, nr. S/11287/17.07.2013, este cea prin care directorul general al ORNISS, Marius Petrescu, îl informa pe gen. Hăpău că i-a aprobat cererea.
A treia adresă este cea prin care MApN informează Curtea de Apel București că a depus la dosar documentele de mai sus.
În aceste condiții, întrebarea firească este: pe ce bază legală i-a fost retras col. Doru Paraschiv certificatul de acces la informații clasificate de cel mai înalt rang și a fost trecut în rezervă?
