Revista Newsweek România a publicat, în la finele lunii iulie și începutul lunii august, în două părți, un amplu interviu cu judecătoarea Crina Muntean, fosta șefă a Secției Penale a Tribunalului Bihor, în care magistratul a vorbit despre problemele din sistemul de justiție, despre „reactivarea unor rețele de intererse în justiția locală”, precum și despre cum a ajuns să fie cercetată de Inspecția Judiciară, după ce s-a alăturat taberei magistraților care au protestat față de modificările legislative, din ultimii aproape trei ani, care vizează justiția.
În urma interviului oferit revistei noastre, avocatul orădean Răzvan Viorel Doseanu, despre care Crina Muntean a vorbit în articolul publicat de Newsweek România, arătând niște legături ale acestuia cu „rețelele de interese din justiția locală”, a reclamat-o, în 19 august 2019, pe judecătoare la Inspecția Judiciară, adăugând și comentarii ale acesteia făcute pentru publicații.
Avocatul Doseanu cere Inspecției Judiciare verificarea Crinei Muntean, invocând cinci posibile abateri disciplinare ale acesteia, prin intterviurile acordate: manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei , săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal ai instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune; obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace.
Avocatul Răzvan Doseanu susține, în plângerea formulată către Inspecția Judiciară, că judecătoarea, după ce a început să fie cercetată disciplinar de această instituție (inclusiv ca urmare a unei plîngeri formulate de el, în primăvara acestui an), „a avut mai multe ieşiri publice, sub forma unor aşa-zise interviuri în care a încercat să se victimizeze şi să prezinte opiniei publice situația sa disciplinară drept o activitate organizată desfăşurată împotriva sa de reţele de interese penale din justiţie”.
Avocatul mai susține, în plângerea sa, că există indicii că, prin interviurile date de către judecătoarea Crina Muntean, diseminate ulterior pe reţelele de socializare şi în mass-media, a fost încălcată în mod flagrant si obligaţia de rezervă pe care trebuie să o aibă orice magistrat”, acesta subliniind inclusiv faptul că judecătorul Crisi Danileț a „răspândit pe rețeaua de socializare Facebook” interviurile judecătoarei, care „era prezentată drept o eroină”.
„Este evident că aceste interviuri ale judecătoare Crina Muntean nu au alt scop decât decredibilizarea întregii justiţii de la nivelul Tribunalului Bihor şi a Curţii de Apel Oradea, dar şi de la nivel naţional”, mai este de părere avocatul. Acesta o mai acuză pe judecătoare de „decredibilizarea şi încercarea de intimidare a subsemnatului şi a familiei mele (fiind atacată în mod direct soţia mea, Judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea, care nu are nicio legătură cu sesizarea pe care am făcut-o faţă de judecătoarea Crina Muntean la Inspecţia Judiciară); de decredibilizarea preşedintei Tribunalului Bihor, Carmen Domocoș, dar şi a familiei acesteia; de decredibilizarea şi intimidarea inspectorilor judiciari, a şefului Inspecţiei Judiciare; de decredibilizarea şi faptul c[ pune presiune în scopul intimidării membrilor Consiliul Superior al Magistraturii care urmează să hotărască cu privire la acţiunea disciplinară.”
„Practic, judecătoarea Crina Muntean nu doreşte să fie judecată conform legii de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de către instanţele judecătoreşti, ci doreşte să intimideze prin linşarea mediatică prin intermediul unor alegaţii a tuturor persoanelor (avocaţi, judecători, inspectori judiciari, membrii CSM ), care au orice legătură obiectivă sau imaginară cu cercetarea sa disciplinară, în încercarea sa disperată de a fi exonerată de răspunderea disciplinară şi de a nu se supune procedurilor legale în curs de desfăşurare. Practic scopul acestor interviuri date strict în legătură cu atribuţiile de serviciu ale judecătoarei Crinei Muntean este acela de a jigni, denigra şi intimida avocaţi Judecători, membrii ai Inspecţiei Judiciare şi membrii ai CSM”, se mai arată în plîngerea avocatului orădean.
Declarațiile Crinei Muntean, din interviul acordat Newsweek România, care l-au deranjat pe avocatul Răzvan Doșeanu și care sutn atașate plângerii făcute de acesta la Inspecția Judiciară:
„Deranjez prin faptul că refuz să mă schimb, într-un context în care este evident că toate aceste direcţii nu sunt agreate. Nu am să mă schimb”.
„Da, putem vorbi despre reactivarea unor "reţele de interese injustiţia locală", chiar de o tendinţă de construire de noi reţele de interese”.
„Revenind , cine ar face parte din reţeaua locală de interese?
Vă ofer câteva date. Domnul avocat Răzvan Doseanu este soţul doamnei Loredana Doseanu Judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea şi colegă de complet cu doamna judecător Florica Roman. Doamna judecător Florica Roman a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, împreună cu Raluca Cuc, Denisa Vidican, Ovidiu Galea, soluţia de clasare dată în cauză fiind intens mediatizată”.
„Ce să înţelegem din acest tip de relaţii?
Vă dau un exemplu: un dosar înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea, dosarul nr. 1592/111/2016, a fost judecat de doamnele judecător Loredana Doseanu, soţia avocatului Doseanu, şi de doamna judecător Florica Roman. Apărătorul intimatului a fost avocatul Cristian Domocoş , soţul preşedintei Tribunalului Bihor. Apelul petenţilor a fost respins. Preşedintele Tribunalului Bihor, doamna Carmen Domocoş, a iniţiat, în a doua jumătate a anului 2018 , mai multe acţiuni vizând, în esenţă, înlăturarea mea din funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi”.
„Concomitenta şi consensul dintre demersul avocatului Doseanu şi demersul preşedintelui Tribunalului Bihor, doamna Carmen Domocoş, văditul interes comun al acestora, în ce priveşte magistratul desemnat să exercite funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi, în condiţiile relaţionării dosarului pe care l-am menţionat, cel de la Curtea de Apel Oradea, unde soţia avocatului Doseanu, doamna judecător Loredana Doseanu (alături de colega sa de complet, doamna judecător Florica Roman) pronunţă soluţii faţă de persoane reprezentate de avocatul Cristian Domocoş, soţul preşedintelui Tribunalului Bihor, acesta din urmă beneficiind de un câştig material din aceste activităţi, este exact cadrul necesar pentru derularea unor interese private”.
„Ce ar mai avea de câştigat aceste personaje Judecători şi avocaţi, de care vorbiţi?
Există posibilitatea obiectivă ca aceste persoane să îşi procure avantaje reciproc, disimulat sub demersuri administrative, sub pretexte de "normalizare" a justiţiei, practic soţia avocatului Doseanu, doamna judecător Loredana Doseanu , să ofere soluţii avantajoase avocatului Cristian Domocoş, soţul doamnei preşedinte Carmen Domocoş, iar preşedintele Tribunalului Bihor, doamna judecător Carmen Domocoş , "să ofere" avocatului Răzvan Doseanu un judecător de drepturi şi libertăţi agreat de acesta”.
„Avocatul Răzvan Doseanu, aşa cum aţi arătat, ar face parte din această reţea locală de interese. Există interese ale unor nume grele pe care le-ar reprezenta?
Da, avocatul Răzvan Doseanu face parte din reţelele de interese ale justiţiei locale, vechi şi noi. Contextul relaţional pe care l-am menţionat, concomitenta demersurilor preşedintelui Tribunalului Bihor şi ale avocatului Doseanu , vizând un sector din activitatea judiciară a instanţei, emiterea mandatelor de supraveghere tehnică şi dispunerea măsurilor preventive indică , în mod clar . existenţa unor interese private şi nicidecum dorinţa de "normalizare" a justiţiei locale . O astfel de "normalizare", în contextul relatat, tinde , în realitate , la reactivarea unor reţele , a unor practici neconforme legii.
In condiţiile unui astfel de comportament, ca apărător, sintagma "încălcarea dreptului la un proces echitabil" nu e altceva decât un slogan folosit de avocat pentru a acredita, la modul general şi isteric, că justiţia este abuzivă, că mandatele de supraveghere tehnică sunt abuzive şi, evident, că sunt necesare schimbări”. „Un fapt absolut firesc, fiecare judecător, prin prisma naturii activităţii sale, acumulând un bagaj informaţional însemnat, cu atât mai mult un judecător care îşi desfăşoară activitatea în materie penală, ajunge în mod natural să deţină informaţii asupra fenomenului infracţional. Un fapt firesc pe care avocatul, de data aceasta, îl găseşte nefiresc. De ce? Pentru că sistemul judiciar pe care şi-1 doreşte, pentru care pledează, este probabil acela în care avocatul cunoaşte existenţa şi conţinutul mandatului de supraveghere în momentul în care acesta este semnat de judecător”.
„Ce urmăreşte , în realitate , avocatul Doseanu?
O justiție locală care să nu mai incomodeze, o justiţie în care clienţii avocaturii Doseanu şi avocaţi cu comportamentul avocatului Doseanu să fie lipsiți de grija propriilor fapte”.
„Nu exclud, de asemenea şi o vendetă în acţiunile avocatului Doseanu, ca bonus pentru magistraţii care au fost urmăriţi penal, cu care se află în relaţiile pe care le-am descris".
„De ce a fost infirmată, de către Lucian Netejoru, rezoluţia Inspecţiei Judiciare?
Pentru că, posibil, s-a cerut această soluţie de infirmare. In prezent, funcţionează foarte eficient mecanismele prin care un magistrat care a produs un deranj poate fi hărţuit, tracasat, indiferent de câte argumente ar avea ca să-şi justifice munca. Când mecanismele funcţionează de la acest nivel, fără îndoială îţi pui întrebarea şi încerci să afli care sunt cele mai semnificative interese pe care le-ai lezat. Nu există motive obiective care să justifice soluţia de infirmare.
„Dintre cei şapte judecători , doar dumneavoastră aţi fost trimisă la judecata CSM . Vă simțiți vînată de Lucian Netejoru?
Având în vedere acuzațiile aberante care se rețin și contextul în care s-a derulat procedura disciplinară, da, mă simt vânată de Inspecția Judiciară.” „Mi se reproşează un mod de gândire mai restrictiv în ce priveşte un sector de activitate judiciară confidenţială , într-o instanță marcată de probleme dovedite de corupție, într-o instanţă unde au fost falsificate hotărâri judecătoreşti, fiind urmăriţi penal mai mulţi grefieri. O gândire mai restrictivă într-un context local în care fostul procuror-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost exclus din magistratură, într-o procedură a Inspecţiei Judiciare, pentru că a folosit un mandat de supravevghere, emis de mine, pentru intimidarea unor persoane”.
Reamintim că judectătoarea Crina Muntean (47 de ani), cu o experiență de 21 de ani în magistratură, s-a alăturat, în ultimii doi ani și jumătate, demersurilor magistraților pentru apărarea justiției, a vorbit despre mecanismele de slăbire a statului de drept, despre problemele din sistem și despre câtă independență mai există în justiție. Crina Muntean este judecătoare în cadrul Secției Penale a Tribunalului Bihor, secție pe care a condus-o în perioada 2009 – 2014.
CITIȚI CELE DOUĂ PĂRȚI ALE INTERVIULUI OFERIT DE JUDECĂTOAREA CRINA MUNTEAN REVISTEI NEWSWEEK ROMÂNIA
Judecătoarea Crina Muntean: „S-au reactivat reţele de interese în justiţia locală”
Judecătoarea Crina Muntean: „Nu cunosc ca «epoca Stănoiu» să fi fost marcată de atâta ipocrizie“
