Forumul Judecătorilor cere guvernului publicarea ultimului raport GRECO

DE Andrei Mocanu | Actualizat: 15.04.2021 - 12:32
Forumul Judecătorilor cere guvernului publicarea ultimului raport GRECO

Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Guvernului să autorizeze publicarea imediată a ultimului raport GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România.

SHARE

Greco a adoptat în șesiunea sa din martie al doilea raport intermediar de conformitate aferent rundei a patra de evaluare – inclusiv un follow-up al raportului ad hoc (articolul 34) privind România, concluzionându-se că nivelul de conformitate cu recomandările GRECO a rămas „în general insuficient”.

„Față de interesul major al respectării de către România a angajamentelor asumate în calitate de membru al Consiliului Europei, solicităm Guvernului României să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România.

Citește și: Vlad Voiculescu și-a numit șefa de cabinet în funcția de vice al Agenției Naționale a Medicamentului

Nu există și nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO. Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce”, transmit Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție într-un comunicat de presă.

Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO.

Citește și: Istoria îi ține minte doar pe cei care fac, nu pe cei care ar fi vrut, dar „nu au fost lăsați”

„Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, menționează cele două asocații.

Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție amintesc că, potrivit art.11 din Constituția României, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

„Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății”, arată Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție

Organizațiile vorbesc despre executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curților constituționale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituțională a Federației Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituțională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010).

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.