EXCLUSIV România nu va elibera nici un deținut vulnerabil la COVID-19, în ciuda recomandării ONU

DE Petru Zoltan | Actualizat: 05.05.2020 - 18:42

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a recomandat țărilor afectate de pandemia de coronavirus să elibereze deținuții vulnerabili care ar putea fi afectați de virus. România nici măcar nu a făcut o evaluare a numărului de deținuți vulnerabili.

SHARE

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a atras atenția tuturor statelor membre că virusul COVID-19 a început să lovească penitenciarele, închisorile şi centrele de triaj pentru imigrare, precum şi centrele de îngrijire a bătrânilor şi spitalele de psihiatrie şi riscă să facă ravagii în populaţiile extrem de vulnerabile ale acestor instituţii.

Bachelet a subliniat că penitenciarele din mai multe ţări sunt supraaglomerate, ceea ce face ca deţinuţii şi personalul acestora să fie deosebit de vulnerabili la infecţie.

Pandemia a generat presiuni asupra sistemelor de justiţie la nivel mondial şi a produs un val de eliberări de deţinuţi în SUA, Canada şi Germania, ţări care s-au alăturat Iranului și au eliberat mii de deţinuţi.

Cel mai populat land al Germaniei, Renania de Nord Westfalia, a anunţat la finalul lunii martie că va elibera 1.000 de deţinuţi care se află aproape de sfârşitul pedepselor, delincvenţii sexuali şi deţinuţii violenţi fiind excluşi.

Paşi similari sunt făcuţi în Marea Britanie, Polonia şi Italia, autorităţile urmând să-i monitorizeze îndeaproape pe cei eliberaţi pentru a se asigura că nu se ajunge la o creştere a activităţii infracţionale sau la tulburări sociale.

Rea-credință sau prostie la ANP 

Newsweek România a solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) informații despre numărul total de deținuți și angajați din sistemul penitenciar vulnerabili în fața virusului COVID-19.

Răspunsul transmis de ANP, însă, arată fie rea-credință, fie prostie din partea instituției. Astfel, Administrația Națională a Penitenciarelor a dat date nu despre deținuții și pacienții vulnerabili în fața infectării cu coronavirus, ci despre deținuții vulnerabili în fața violențelor pe care le-ar putea exercita asupra lor alți deținuți.

ANP, adică, a transmis, la cererea Newsweek România, categoriile de persoane vulnerabile așa cum sunt ele menționate la art. 34 din Hotărârea de Guvern 157/2016 prin care s-a aprobat Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor private de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Așadar, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, criteriile privind vulnerabilitatea deținuților țin de la orientarea sexuală și etnie până la tulburări psihice și dizabilități.

Culmea, Administrația Națională a Penitenciarelor susține că nu deține o statistică centralizată nici măcar cu privire la numărul de deținuți și polițiști de penitenciare care ar putea fi vulnerabili în raport cu alți deținuți.

„Aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu deține o statistică centralizată (a deținuților vulnerabili - n.r.). În ceea ce privește componenta de resurse umane, Legea 145/2019 privind statutul polițistilor de penitenciare nu prevede criterii care să permit clasificarea polițiștilor de penitenciare ca fiind vulnerabili”, a transmis ANP.

Așadar, este evident că ANP nici măcar nu ia în calcul să elibereze deținuții vulnerabili, câtă vreme se preface că nici măcar nu știe care sunt aceia.

Cine sunt persoanele vulnerabile?

Conform rapoartelor de specialitate publicate la nivel internațional cele mai vulnerabile persoane sunt cele vârstnice care prezintă afecţiuni medicale preexistente, cum ar fi diabet, hipertensiune, bronhopneumonie, cardiopatie ischemică, boli celebrovasculare, boli renale cornice, HIV, dar și alte afecțiuni imunodeprimante.

Datele dintr-un studiu național chinez publicat în luna martie arată că, la momentul internării în spitale, între 20% și 51% dintre pacienți au raportat cel puțin o comorbiditate.

Cele mai comune au fost diabetul (10%-20%), hipertensiunea (10%-15%) și alte boli cardio și cerebro-cardiovasculare (7%-40%). Cele mai comune afecțiuni prezente la pacienții care au suferit de manifestări grave ale bolii au fost diabetul, hipertensiunea, bolile respiratorii, bolile cardiace, sarcina, bolile renale și cancerul.

19711Cazurile grave au apărut la pacienții la care s-a constatat prezența a cel puțin unei alte boli: 32,8% versus 10,3% la pacienții fără alte afecțiuni.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -