Curtea Europeană de Justiție a stabilit că încetarea proceselor penale ca urmare a prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 contravine dreptului european.
Avea să fie una din ultimele decizii controversate din mandatul lui Valer Dorneanu care va pleca din fruntea CCR în iunie 2022.
Citește și: Parchetul General: Decizia Curții Constituționale va avea unul dintre cele mai grave efecte
Context
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Unele instanţe au suspendat procesele în aşteptarea unei lămuriri de la Instanţa supremă, altele au trecut însă direct la aplicarea deciziei CCR şi au dispus încetarea unor procese de corupţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, ulterior, că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Astfel, multe dosare de corupție au fost închise.
Decizia lui Dorneanu, prin care 5.000 de procese au fost închise, contravine dreptului UE
Curtea s-a pronunțat după ce „mai mulți resortisanți români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală privind, printre altele, taxa pe valoarea adăugată (TVA), au sesizat Curtea de Apel Brașov (România) pentru a contesta condamnarea lor definitivă, invocând prescripția răspunderii lor penale.
În susținerea poziției lor, aceste persoane condamnate invocă, printre altele, două decizii ale Curții Constituționale a
României (pronunțate în anii 2018 și 2022), prin care a fost invalidată o dispoziție națională care reglementează
cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, cu alte cuvinte acte de procedură sau hotărâri
care întrerup prescripția răspunderii penale. În urma acestor decizii, pentru o perioadă de aproape patru ani,
dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a acestui termen.
În mod concret, aceasta înseamnă că, în această perioadă și în aplicarea concepției române a principiului legalității infracțiunilor și pedepselor care include normele de prescripție, niciun act de procedură nu a putut avea ca efect întreruperea prescripției”, se arată în motivarea acțiunii în instanță”.
Ce a decis Curtea Europeană
„Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective.
Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția, prevăzute de dreptul național, permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.
Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil.
Curtea amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul
în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care
aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de
infracțiuni.
În schimb, instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.
În această privință, Curtea subliniază că, ținând seama de necesara punere în balanță a acestui standard, pe de o parte, și a cerințelor dreptului Uniunii, pe de altă parte, instanțele naționale nu pot repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale aferentă unor acte de procedură intervenite anterior invalidării dispozițiilor naționale pertinente.
O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România”, arată judecătorii.
Concluzia Curții
„În temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, o decizie pronunțată cu titlu preliminar de Curte este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea dreptului Uniunii pentru soluționarea litigiului particular”.
5.512 procese penale au fost închise, urmare a constatării împlinirii termenului de prescripție.
Cine sunt cei care au beneficiat de decizia CCR
Bogdan Olteanu a fost eliberat după 2 ani de detenție după ce a apărut decizia CCR. A fost acuzat că a primit mită un milion de euro de la SOV.
Cristian Boureanu a beneficiat de prescripție, dar și fostul ministru Gabriel Sandu, acuzat că a luat 2 milioane euro mită. Nelu Ioradache a scăpat de urmărire în două dosare penale.
