”Inculpatul (…) nu exemplifică, în concret, cum i-a fost cauzată această vătămare (n.r. – a dreptului la viaţă privată şi de familie), şi cum s-ar fi schimbat situaţia în cazul său dacă înregistrările şi interceptările ar fi fost realizate de către organele de urmărire penală (n.r. – nu de către SRI)” – se arată în motivarea Tribunalului Harghita, potrivit G4media.
Avocații lui Borboly Csaba au cerut excluderea tuturor interceptărilor din dosar pe motiv că au fost obţinute de SRI pentru DNA în urma aplicării unui mandat de siguranţă naţională (MSN) şi au fost folosite, ulterior, ca probe într-un dosar penal.
Potrivit Tribunalului Harghita, nu are importanță are cine a făcut interceptările dacă norma legală permitea această modalitate de administrare a probelor la momentul respectiv. În esență, Tribunalul Harghita spune că SRI a ajutat DNA să facă probe în dosarul lui Borboly Csaba doar ca ”suport tehnic” și că decizia CCR 51/2016 – care nu a mai permis SRI să ajute DNA – are efecte numai pentru viitor.
Tribunalul atrage atenția că, deși a respins cererile inculpaților privind legalitatea administrării probelor, va lua în discuție ”fiabilitatea” lor.
Avocaţii apărării au invocat mai multe decizii ale Curţii Constituţionale şi au arătat că obţinerea de probe pentru procese penale nu intră în atribuţiile Serviciului Român de Informaţii.
Borboly Csaba a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi denunţare calomnioasă. Prejudiciul total produs judeţului Harghita ar fi de peste 1 milion de euro.
