„Marele viscol” din februarie 1954 este considerat cel mai puternic fenomen de acest tip care a lovit România. Tancurile armatei au fost scoase pentru a curăța drumurile și a ajuta la aprovizionarea sinistraților.
„Marele viscol” care i-a îngrozit pe români. Au fost scoase tancurile, pentru a curăța drumurile
Supranumit „Marele viscol”, fenomenul care a lovit România în februarie 1954 a făcut ca iarna acelui an să fie considerată cea mai grea din istoria țării.
Potrivit statisticilor Administrației Naționale de Meteorologie, în luna februarie 1954 viscolul a lovit România în patru reprize, în perioadele 1-4, 7-9, 17-19 și 22-24.
Vântul a atins viteza cea mai mare, de 126 kilometri pe oră, chiar în București, în zilele de 3 și 4 februarie 1954. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost consemnat la Călărași: 173 cm, dar troienele au atins 2 și chiar 5 metri în sud-estul și estul țării.
Autorităţile au fost copleşite de situaţie. Mijloacele de transport în comun au rămas, pur şi simplu, blocate în zăpadă, iar oamenii au fost nevoiţi să iasă în stradă şi să ajute la deszăpezire.
Citește și: Cum se circulă pe calea ferată când vântul suflă cu 100 km/h. Anunțul făcut de CFR
Totul s-a transformat într-un „iad alb”. Din cauza ninsorii, tramvaiele au rămas înzăpezite, străzile au fost acoperite de troiene și soldații au ieșit într-o încercare disperată de a da zăpada la lopată, în timp ce tancurile încercau să elibereze șoselele.
La radio, oamenilor li s-a transmis că sunt „datori să participe la lucrările de deszăpezire şi de aprovizionare cu alimente a populaţiei.
Bucureştenii au săpat tunele prin zăpadă, au încărcat omătul în căruţe şi l-au aruncat în Dâmboviţa. Unii martori ai „Marelui Viscol” şi-au amintit chiar că, după topirea nămeţilor, au fost găsite maşini acoperite de troiene şi care fuseseră strivite de şenile, conform Historia.
Deși avea doar 4 ani în acea vreme, pentru celebrul și regretatul lăutar, Nelu Ploieşteanu, povestea din 1954 e dramatică. Şi-a pierdut doi unchi din cauza gerului şi a zăpezilor.
„În perioada aceea au murit doi unchi de-ai mei. Cântau în judeţul Ialomiţa, iar după ce au terminat nunta, nu a mai stat acolo. În acele vremuri, lăutarii se ducea şi veneau cu sănii sau cu căruţe. Au vrut să-i ducă la Sărăţele în gară, s-au suit în sanie, iar caii s-au dezorientat, s-au rătăcit şi nu mai ştiau să ajungă nici în comună, nici în gară.
Ei au coborât din sanie, din păcate. Dacă nu coborau, nu mureau. Caii se spune că se orientează singuri şi pe viscol şi pe întuneric. Vizitiul a scăpat cu degerături, ei au murit, au fost găsiţi îngheţaţi”, a povestit Nelu Ploieşteanu, conform observatornews.ro.
Și viscolul ce s-a abătut, duminică, asupra sud-estului României, a adus cantități mari de zăpadă și viteze mari ale vântului. Din această cauză, 188.000 de consumatori au rămas fără curent electric, peste 50 de trenuri au fost suspendate, iar circulația pe unele șosele a fost închisă.
Cu toate acestea, fenomenul de acum nu se poate compara ca intensitate, durată și efecte cu „Marele viscol” din 1954.
