Afacerile derulate de companiile chineze, prin intermediul a peste 5000 de companii locale, depășesc anual 3 miliarde de lei. Multe dintre aceste investiții locale sunt facilitate de Camera de Comerț Bilaterală, păstorită de foști demnitari români și afaceriști cu mari probleme legale.
Citește și: Cum a cumpărat o firmă din China 10 fabrici, cu 12.000 de angajați, din România? Preț: 500.000.000 €
Filiera locală: Ofensiva chineză din România: de la Dragonul Roșu la Tiktok și Temu. Afaceri de 3.000.000.000 lei
Nu mai puțin de 22 de percheziții au avut loc la începutul acestei luni în complexul Dragonul Roșu în una dintre cele mai ample operațiuni antifraudă cu produse contrafăcute. A fost denumită operațiunea Jupiter.
"În cadrul operaţiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspectoratului General al Poliţiei Române, astăzi, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice - Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pun în executare 22 de mandate de percheziţie domiciliară şi 22 de mandate de aducere, în municipiul Bucureşti, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie de produse contrafăcute", anunța, pe 2 iunie, Poliția Capitalei.
În ultimele trei decenii, târgul chinezesc „Dragonul Roșu” a fost călcat de mai multe ori de mascați pentru fraude cu produse contrafăcute și evaziune fiscală. Doar prejudiciile descoperitte de stat au fost de zeci de milioane de euro.
Altele au rămas neștiute.
Târgul a fost pus pe roate încă din 1993 de către controversatul afacerist local Nicolae Dumitru, zis „Niro”, un samsar de mărfuri, proprietăți și influență, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft.
„Deţinut în proprietate de cele mai puternice firme ale grupului, NIRO Investment SA şi Dragonul Roşu SA, centrul logistic şi comercial a fost inaugurat în anul 1993. Încă de la înfiinţare, Centrul Logistic şi Comercial Dragonul Roşu a devenit cunoscut în toată ţara, fiind principala sursă de produse la preţuri mici care satisfăceau cererea cetăţenilor cu venituri mici şi foarte mici”, scrie pe site-ul propriu al Niro Group.
De-a lungul anilor, Niro s-a intersectat cu cămătari, foști securiști și politicieni de rang înalt. Tot el a fondat și Asociația de Prietenie „Casa China”, păstorită de doi foști demnitari. Pe scheletul acestei asociații a fost înființată apoi și camera de comerț româno-chineză.
Text Foto: Flancați de o delegație chineza, Ică Voinea (centru-stânga, cu sacou de culoare deschisă) și, respectiv, Nicolae Voiculescu (centru-dreapta, cravată roșie) au condus în ultimul deceniu Camera de Comerț Bilaterală România-China și au fost și membri în conduderea Asociației de Prietenie „Casa China”, fondată de Niro. Sursa foto: Camera de Comert Romania-China.
Foștii demnitari din Casa China
Florea (Ică) Voinea. La cei 69 de ani, Ică Voinea a strâns multe secrete.
A sărit din băncile Academiei Ștefan Gheorghiu și Uniunii Tineretului Comunist în cea de antreprenor și parlamentar umanist și apoi social-democrat, dar și prin templele masonice.
Citește și: Cum s-a ferit România să semneze o plângere europeană împotriva chinezăriilor care au inundat UE
Când deputat în partidul lui Dan Voiculescu, căruia i-a fost și consilier de afaceri, când senator PSD, Voinea a ajuns să capete titulatura de „premierul din umbră” pe durata Guvernului Viorica Dăncilă, căreia i-a fost consilier informal.
Influența lui era să aducă o companie chineză în cel mai fierbinte punct energetic din țară - Centrala Nucleară de la Cernavodă.
După ce a trecut printr-o duzină de companii și un divorț, Voinea a rămas fidel apei minerale Borsec, unde are cel mai stabil loc de muncă de mai bine de un deceniu. Voinea n-a lămurit niciodată presupusele sale legături cu fosta Securitate.
În aceeași perioadă, soția lui a urcat din poziția de șef serviciu la Banca Națională până la șefa cancelariei lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Oficialii BNR nu au dorit să comenteze cum a ajuns soția unui prieten declarat al Chinei să gestioneze agenda zilnică a guvernatorului BNR.
Nicolae Vasilescu, 57 de ani. Fost parlamentar PRM și apoi PSD, Vasilescu este președintele camerei de comerț româno-chineze.
A făcut parte timp de un deceniu, până în 2004, din grupul parlamentar de prietenie româno-chinez. A fost condamnat în 2013 la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, de instanța supremă.
Cu doi ani înainte, a pretins 2 milioane de lei de la o firmă de construcții ca să recupereze banii de la cinci primării unde efectuase lucrări. Este membru fondator și președinte al Societății de prietenie Româno-Chineză 2005. Deceniul trecut, a fost coleg în PSD, cu Ică Voinea, care a scăpat de acuzațiile penale adusă de o fostă parteneră de afaceri.
La finalul anului 2023, companiile cu acționariat chinez depășeau 5400 de companii înregistrate, potrivit datelor obținute de la Registrul Comerțului.
Au înregistrat în acel an o cifră de afaceri de peste 3,4 miliarde de lei, cu 7300 de angajați, și un profit net de circa 10 la sută din încasări (337 milioane de lei)
O treime din cifra de afaceri a fost dată de companiile înregistrate în București, unde se află și structurile camerale. Din cele 5400 de firme cu acționariat chinez, 83% (adică aproape 4500 mai erau în funcțiune în 2023).
România a fost la un pas să accepte compania chineză Huawei, acuzată că spionează țările occidentale în favoarea guvernului chinez, să participe la construirea infrastructurii critice 5G. Separat, Primăria Capitalei a achiziționat cu 160 milioane Euro din fonduri europene 100 de tramvaie construite de consorțiul româno-chinez Astra Arad-CRRC Sifang Quindao. Cele două companii urmăresc să câștige și o licitație de 3-4 miliarde Euro pentru trenuri de mare viteză.
Eterna construcție a centralei în pompaj de la barajul de la Tarnița a fost în discuții avansate pentru a fi construită cu companii chinezești.
Reactoarele de la Cernavodă
Cea mai mare afacere pe care România a fost la un pas să o facă cu companii controlate de statul chinez a fost construirea reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă cu CGN - China General Nuclear Power Group.
Afacerea celor două noi reactoare de la Cernavodă era estimată la 8 miliarde de dolari. A fost chiar trecută prin CSAT în 2016 de către guvernul Cioloș după ce fusese în anul anterior semnată de către guvernul lui Victor Ponta.
Admirator declarat al Chinei comuniste, Ponta făcuse în 2014 o vizită de stat. Dar cea care a fost la un pas să o pună definitiv în brațele chinezilor a fost Viorica Dăncilă, care, în mai 2019, a semnat în calitate de prim-ministru un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Acordul prevedea ca în nici două luni să fie înfiinţată o companie de proiect, 51% chinezii, restul Nuclearelectrica, pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. La vremea respectivă, „premierul din umbră” și principalul sfetnic al Vioricăi Dăncilă, era fostul parlamentar PSD, Voinea Florea.
Fost parlamentar PSD, Voinea nu și-a ascuns niciodată admirația față de regimul chinezesc. Se laudă că a făcut vizite în China și înainte de 89 împreună cu Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist, dar și după evenimentele sângeroase din Piața Tienanmen.
Într-un interviu acordat, în 2017, agenției de stat românești RADOR în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Politică Externă a Parlamentului își exprimă admirația sinceră față de China comunistă și de dinainte și de după 89 și este mândru că a păstrat relația cu dictatura de la Beijing timp de peste 40 de ani.
“Vă mărturisesc că în 1986 (n.r. când Voinea a făcut vizita în China împreună cu Nicu Ceaușescu), când Deng Xiaoping, mintea luminată, care a făcut din China ceea ce este astăzi și a trasat linia care trebuie urmată din punct de vedere politic, economic, strategic, prezentându-ne sala biroului politic și arătându-ne locul fiecărui membru al biroului politic, la un moment dat s-a întors către Li Keqiang (n.r. fost premier al Chinei care a făcut o vizită în România) și mi-a spus că este un om de mare viitor, este un tânăr foarte bine pregătit și dacă nu se întâmplă ceva și nu face o greșeală majoră, linia lui este clar trasată. Și vă mărturisesc că am urmărit cu interes evoluția lucrurilor și am constatat cu multă bucurie că a fost exact așa cum a fost viziunea lui Deng Xiaoping“,
Vezi interviul integral AICI. Voinea elogiază investițiile masive făcute de China comunistă în Ungaria condusă de iliberalul Viktor Orban, și se plânge că nimeni nu i-a cerut expertiza pe relația cu China.
În același interviu, același Voinea spune că face vizite dese și la Moscova unde s-a întâlnit cu oficiali ai Federației Ruse care i-au propus să fie reluată colaborarea dintre Rusia și România: ” Îmi amintesc că în octombrie 2013 am fost la Moscova, în calitate de membri ai Comisiei de Politică Externă. Și acolo ne-am întâlnit cu vicepreședintele Senatului, cu vicepreședintele Dumei de Stat și cu vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, și ei ne-au zis la unison: „Domnilor, dar noi suntem vecini. Vecinii își împrumută o pungă cu zahăr, o sticlă de ulei, se întreabă de sănătate unul pe altul, noi oare de ce nu ne înțelegem ca și vecini? Nu vă interesează piața Rusiei? Noi ne-aducem aminte că am importat din România foarte multe produse de mare calitate. Am vrea să continuăm această colaborare. Nu vă interesează?” Am venit și am spus-o celor care aveau decizia. Am spus-o, s-a întâmplat ceva? Nu s-a întâmplat nimic.”
Din Parlament la Moscova și apoi la BNR
Totuși ceva s-a întâmplat. Soția lui Voinea, Olga Lucheria, a fost propusă de către BNR să ocupe o poziție în conducerea Băncii Internaționale de Cooperare Economică (BICE https://ibec.int/ ).
BICE este o bancă controlată de statul rus cu sediul la Moscova unde și România a avut un pachet de acțiuni la care a renunțat la mai bine de un an de la invazia Ucrainei de către trupele rusești în 2022.
Soția lui Voinea a făcut inclusiv vizite în România pentru a discuta despre finanțările oferite de această bancă, întâlnindu-se cu oficiali ai statului român de la ministrul finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici și până la ministrul Economiei, Niculae Bădălău.
Newsweek România a scris AICI despre procesul lent, greoi și nu lipsit de regrete care a însoțit retragerea țării noastre din BICE dar și din Banca Internațională de Investiții (BII), altă instituție bancară controlată de statul rus.
De aici a adus finanțări de-a lungul timpului inclusiv bancherul de investiții Matei Păun, unul dintre colaboratorii cei mai apropiați ai actualului președinte al României, Nicușor Dan, așa cum a scris Newsweek România AICI.
Din 2019 timp de mai bine de un an, soția lui Voinea a încasat, conform propriei declarații de avere 206.363,47 Euro, ca reprezentant al statului român în boardul băncii rusești.
După ce s-a întors de la post de la Moscova, soția acestuia a fost numită șefa Cancelariei guvernatorului BNR.
Soția lui Voinea este angajată în BNR din 2012 unde a început ca simplă directoare a Muzeului BNR. Apoi, în 10 ani, a ajuns în poziția să păstreze secretele și să îi organizeze programul zilnic guvernatorului BNR.
Newsweew România le-a trimis celor doi soți o serie de întrebări legate de afinitățile declarate ale fostului parlamentar PSD pentru China, de vizitele făcute de acesta în China dar și la Moscova, dacă acestea au avut un rol în numirea soției sale ca șef al Cancelariei guvernatorului BNR, cum și în ce fel s-a protejat aceasta ca să nu fie supusă vreunei încercări de a fi racolată de serviciile secrete rusești cât timp s-a aflat la post la Moscova.
Nici unul dintre cei doi soți nu ne-a răspuns întrebările. Dacă o vor face le vom publica de îndată.
Ică Voinea depșit de soție la venituri
Conform unor informații fiscale, consultate de Newsweek România, cuplul Voinea are câștiguri lunare substanțiale. Soția aduce cei mai mulți bani acasă: a avut din poziția de șefa cancelariei BNR un salariu brut de 43.800 în martie 2025.
Dar au fost luni, iulie 2024, când a adus acasă chiar și impresionanta sumă de 94.929 lei. Tot anul trecut, soția lui Voinea și-a vândut un imobil pentru 2,6 milioane lei.
Ică Voinea trăiește din mai multe surse de venit. Un salariu de la producătorul de ape mineral Borsec: 23.172 lei brut și o pensie de 17.226 lei. Ambele în martie 2025.
Un total de 40.398 lei. Își mai rotunjește veniturile cu cele luate pe un PFA, de la Asociația de Acreditare din România și Metroreal SRL din Dolj și de la masonerie: Asociația pentru Administrarea Ritului Scoțian.
