Cum ajunge un judecător agent imobiliar cu terenurile statului. Cazul Tudoran

DE Alexandru Pop | Actualizat: 26.05.2020 - 01:02
HG semnată de un judecător pentru ministrul Apărării/FOTO: Monitorul oficial

Demisionar din magistratură în 2019, fostul judecător al Curții de Apel București Ion-Tudoran are un trecut guvernamental în care a semnat inclusiv Hotărâri ale Executivului în locul miniștrilor, arată o investigație a LINX.

SHARE

Fostul judecător Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran este acum de negăsit, după demisia din funcția de magistrat de la Curtea de Apel București din 2019. Pe de o parte, unele publicații l-au acuzat de corupție și dobândire de avere nejustificată, în timp ce altele le-au acuzat pe cele dintâi că ar fi orchestrat o campanie de presă împotriva judecătorului. În mijlocul scandalului, judecătorul Ion-Tudoran a ales să demisioneze și să dispară, fără să riposteze la dezvăluirile de presă.

Documente inedite intrate în posesia LINX arată că magistratul este mai mult decât pare: acum 20 de ani, judecătorul deținea o funcție cheie în Guvernul României și semna Hotărâri de Guvern care erau preambulul unor afaceri imobiliare grele cu terenuri ale statului român.

De la muncitor necalificat la judecător

Potrivit documentelor intrate în posesia noastră, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a intrat în câmpul muncii pe 21 noiembrie 1975. Dar nu neapărat unde ați fi crezut, adică în magistratură, ci la Direcția Drumuri și Poduri Craiova, Secția Utilaj Transport din Craiova. În septembrie 1976, cartea de muncă arată că actualul magistrat demisionar a încetat activitatea la Secția Utilaj Transport din Craiova și, până în august 1977, nu mai apare ca muncind undeva. O lună, însă, în 1977 (august – septembrie), a fost angajat ca “m. nec.” (muncitor necalificat – n.r.) la E.G.C. Craiova.

După patru ani de pauză în câmpul muncii, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran reapare, în octombrie 1981, direct ca judecător stagiar la Judecătoria Giurgiu.

14 ani mai târziu, în 1995, conform “Monitorului oficial”, devenea judecător la Tribunalul București, potrivit unui decret al lui Ion Iliescu.

La 1 iulie 1998, Ion-Tudoran era nu doar judecător al Curții de Apel București (CAB), ci și vicepreședinte al acestei instanțe, la 20 de ani după ce, în Craiova, se angaja ca muncitor necalificat. Magistratul a ocupat funcția de vicepreședinte al CAB între 1 iulie 1998 și 28 septembrie 1999, apoi între 5 ianuarie 2001 și 7 iulie 2002. Practic, un mandat de patru ani, mai puțin un an și aproape patru luni între septembrie 1999 și ianuarie 2001, conform unui document postat pe propriul site de către Curtea de Apel București.

Detașare la UM 02544

Cu ce s-a ocupat judecătorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran între septembrie 1999 și ianuarie 2001? După cum arată documentele de muncă pe care le deținem, a fost detașat la UM 02544. Unitatea militară cu acest număr este Direcția Financiară a Ministerului Apărării. Până în anul 2000, ultimul an în care magistratul Ion-Tudoran a fost detașat la Ministerul Apărării, UM 02544 ținea și contabilitatea SIE, după cum probează un articol din Adevărul din 2002, în plin scandal de pedofilie în care implicat istoricul Kurt Treptow. Sub titlul “Casa din Iasi folosita de fundatia lui Treptow apartine SIE”, Adevărul scria astfel: “Fundatia condusa de Kurt Treptow functioneaza, la Iasi, intr-un imobil care "nu apartine si nu a apartinut niciodata Ministerului Apararii Nationale", ne-au declarat, ieri, surse din MApN. Potrivit acestora, casa a apartinut dintotdeauna Serviciului de Informatii Externe. In anul 1996, SIE a pus locuinta la dispozitia Fundatiei pentru Cultura si Studii Romanesti din Iasi, fundatie condusa de sotii Treptow. Pe actul incheiat intre fundatie si SIE, la data de 19 decembrie 1996, apare totusi antetul MApN, insotit de denumirea si de stampila unei unitati a Armatei - UM 02544/B1 Bucuresti. Reprezentantii MApN ne-au explicat insa ca sub aceasta denumire se ascunde o unitate a SIE - mai exact, fosta structura financiara a acestui serviciu de informatii. In anul 1996, SIE nu avea o Directie Financiara proprie si isi rezolva problemele financiare prin intermediul Directiei Financiare a MApN, la care era "arondata". Pentru a garanta confidentialitatea operatiunilor SIE si a spori confuzia, structura financiara a SIE folosea indicativul UM 02544/B1, in timp ce adevarata structura financiara a MApN se numea, ca si in prezent, UM 02544. "Uzurparea" de catre SIE a calitatii de unitate MApN a incetat in anul 2000, cand, prin noua sa Lege de organizare si functionare, SIE si-a infiintat o Directie Financiara proprie.”

Ordin de zi pe unitate: secretar de stat MApN

Cartea de muncă a lui Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran arată că acesta a fost “numit secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale” pe 28 septembrie 1999 prin “OZU 206/1999”. “OZU” este, în context, “ordin de zi pe unitate”, adică un document militar. Numirea ca secretar de stat prin ordin de zi pe unitate era uzuală câtă vreme acesta era încadrat într-o unitate militară prin detașare de la Curtea de Apel București, deși magistratul era civil (cel puțin la vedere).

Zece luni mai târziu, pe 28 iulie 2000, Ion-Tudoran era “retrogradat” la statulul de “subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale” iar pe 12 ianuarie 2001 a fost “eliberat din funcție” de la UM 02544 prin decizia generalului Vasile Corhăneanu. Toate aceste mișcări au fost decise prin OZU-uri.

La Apărare, după schimbul de teren cu Becali

Cine l-a adus pe ditamai vicepreședintele Curții de Apel București (instanță supranumită “antecamera Curții Supreme”) în Ministerul Apărării? Când a fost numit Ion-Tudoran secretar de stat în MApN, ministru era Victor Babiuc (acesta a condus ministerul între 12 decembrie 1996 și 13 martie 2000, cu o mică pauză între 11 februarie și 17 aprilie 1998). Cu patru luni înainte ca Babiuc să-l aducă în minister pe judecătorul de la CAB, ministrul a promovat o Hotărâre de Guvern (385/1999) “privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale”. Potrivit acestei HG, “Ministerul Apărării Naţionale este condus de un ministru care, în exercitarea atribuţiilor sale, este ajutat de (...) d) un secretar de stat, care are în subordine: Direcţia legislativă şi contencios, Direcţia domenii şi infrastructuri, Direcţia asistenţa medicală, birouri independente. Secretarul de stat asigura, atunci când este cazul, relaţia ministerului cu Parlamentul”.

Practic, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a ajuns pe această funcție, șef peste “Direcţia legislativă şi contencios”, dar și peste “Direcţia domenii şi infrastructuri” și chiar responsabil de “relaţia ministerului cu Parlamentul” (pe 9 mai 2000, de exemplu, secretarul de stat Ion Bogdan Tudoran se afla în Camera Deputaților și prezenta plenului “proiectul de Lege privind constituirea şi organizarea clerului militar”). Un statut foarte greu, deci, pentru magistratul Ion-Tudoran.

Poate nu întâmplător, venirea judecătorului Ion-Tudoran în MApN ca să se ocupe de treburi juridice a fost precedată de semnarea unei afaceri imobiliare care avea să-l trimită pe Babiuc la închisoare: pe 4 iunie 1999, Ministerul Apărării semna celebrul contract de schimb de terenuri cu Gigi Becali pe o suprafață de peste 20 de hectare.

Judecătorul semnează HG-uri pentru ministru

În calitate de secretar de stat la Ministerul Apărării, magistratul Ion Bogdan Tudoran a semnat și Hotărâri de Guvern în locul ministrului. Pe 10 ianuarie 2000, de exemplu, semna o HG “privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 1999, rectificate, ale regiilor autonome de interes național din subordinea Ministerului Apărării Naționale”. Pe 13 ianuarie 2000 semna o HG extraordinară “privind organizarea și funcționarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO”. Alături de magistrat mai semnau Petre Roman, ca secretar de stat la Externe, și Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, printre alții. În total, judecătorul care lăsase Curtea de Apel București pentru Ministerul Apărării a semnat zece Hotărâri de Guvern în locul ministrului în intervalul ianuarie – iulie 2000, deci chiar și la patru luni după ce Victor Babiuc părăsise postul de ministru.

Cum să concesionezi 4,8 ha de la stat prin HG

O Hotărâre de Guvern din ianuarie 2000, însă, este mai specială. Avea numărul 16 și privea “aprobarea concesionării unui teren proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale”. Textul HG spunea, la articolul 1, că “Se aprobă concesionarea, în condițiile legii, a terenului proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale, situat în municipiul București, la intersecția străzilor Drumul Taberei și Brașov, sectorul 6, în suprafață de 48.736 mp, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre”. Articolul 2 menționa că “Concesionarea terenului prevăzut la art. 1 se va face prin licitație publică deschisă” și că “Ministerul Apărării Naționale, în calitate de concedent, va elabora instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea procedurii de licitație, precum și proiectul contractului-cadru de concesiune”.

Oricare ar fi fost planurile din spatele acelei HG, însă, acestea au fost schimbate zece luni mai târziu, printr-o altă HG, 1.101. Articolul 3 al acestei HG abroga HG 16/2000, dar numai pentru că articolul 1 transforma concesionarea terenului din HG semnată de Tudoran în vânzare: “Se aprobă vânzarea prin licitație publică, organizată potrivit prevederilor legale, a terenului proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale, situat în municipiul București, sectorul 6, în suprafață de 48.736 mp, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre”. Din partea MApN, semna, de data aceasta, ministrul Sorin Frunzăverde.

Câștigarea alegerilor de către PDSR (actualul PSD) la sfârșitul anului 2000 a dus la anularea afacerii. Astfel, prin HG 535 din iunie 2001, semnată de premierul Adrian Năstase și contrasemnată de George Maior, secretar de stat la MApN, s-a decis că “Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.101/2000 privind aprobarea vânzării unui teren proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale”.

Judecătorul, iar în preajma lui Becali

În iunie 2001, însă, magistratul Ion-Tudoran se întorsese deja de jumătate de an la Curtea de Apel București. Ca judecător la această instanță, mulți ani mai târziu, s-a reîntâlnit cu Gigi Becali, după ce avusese pe mână, post factum, dosarul schimbului de teren între Ministerul Apărării și latifundiarul din Pipera.

Un dosar de schimb de terenuri pe care, ca secretar de stat la Apărare responsabil de legalitatea documentelor instituției, magistratul Ion-Tudoran nu a simțit nevoia să-l amendeze în vreun fel sau chiar să-l anuleze. Ceea ce, dacă ar fi făcut, ar fi putut să-l salveze de închisoare pe protectorul său, fostul ministru Babiuc.

Astfel, în 2016, magistratul a dispus ca Becali să fie adus cu mandat pentru a da declarații de martor tocmai în dosarul lui Gabriel "Puiu" Popoviciu, după ce Becali a refuzat să vină de bunăvoie. De altfel, Becali a fost și denunțător în cazul Popoviciu, printr-un denunț făcut în 2006. Ulterior, Becali nu și-a mai recunoscut declarația din 2006, dar a reiterat-o în instanță, în fața judecătorului Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran.

Terfelit, dar mulțumit cu demisia

La finalul unei vieți de magistrat, Ion-Tudoran a fost acuzat de presă de corupție și avere nejustificată. Inclusiv Agenția Națională de Integritate a deschis un dosar de cercetare. Nefinalizat, însă, până în acest moment. Paradoxal, în loc să se apere, judecătorul a decis nu doar să tacă, ci și să-și depună demisia. Acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii într-o ședință a secției de judecători pe 3 septembrie 2019, aceasta a fost oficializată prin decretul prezidențial nr. 704 semnat de Klaus Iohannis pe 19 septembrie 2019: “Articol unic. Domnul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, se elibereaza din functie ca urmare a demisiei”. Așadar, nu pensionare, cum s-a scris pe ici, colo, prin presă, ci demisie.

Nu doar paradoxal ci de-a dreptul ciudat este că judecătorul Tudoran nu le-a cerut nici măcar colegilor săi din CSM să-i apere reputația. Culmea, acest lucru a fost cerut de un terț, Andrei Mihai Bejenaru, fost inculpat într-un dosar al magistratului de la Curtea de Apel. Conform lui Bejenaru, după cum arată o decizie a CSM, “A mai invocat petentul (Andrei Mihai Bejenaru – n.r.) faptul că judecătorul ar fi făcut referire, în cadrul mai multor ședințe de judecată, la alegațiile din presă cu privire la activitatea sa, precum și la faptul că activitatea sa a făcut obiectul cercetării Inspecției Judiciare, fiind evident, în opinia petentului, că acestea au avut un impact puternic asupra judecătorului”.

CSM, însă, a respins solicitarea lui Bejenaru, motivând că, “în situața în care fostul magistrat (Ion-Tudoran – n.r.) ar fi apreciat că independența i-a fost afectată prin afirmațiile cuprinse în articolele de presă din publicațiile online indicate de petent, acesta avea posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune verificarea aspectelor semnalate. (...) Or, în prezenta cauză, nu există o sesizare formulată de fostul judecător Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan, prin care acesta să fi solicitat Consiliului Superior al Magistraturii apărarea reputației sale profesionale în raport cu articolele de presă mai sus menționate”.

Desigur, dacă Tudoran ar fi cerut să-i fie apărată reputația, ar fi trebuit să combată informațiile din presă. 

Fostul magistrat al Curții de Apel București a fost imposibil de găsit pentru a comenta pe marginea informațiilor de mai sus.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -