Cine este bătrânelul de 86 de ani care ajută Realitatea TV să acumuleze datorii de sute de milioane de lei?

Organizarea unui grup infracțional organizat din zeci de persoane și 70 de firme, transferuri de zeci de milioane de lei și un mecanism prin care veniturile ar fi fost externalizate, în timp ce datoriile au rămas concentrate într-o companie aflată în insolvență.

În centrul acestei proceduri s-a aflat, timp de peste un deceniu, Cențu SPRL, controlată de Aurel Cențu, practician în insolvență în vârstă de 86 de ani.

Cine este bătrânelul de 86 de ani care ajută Realitatea TV să acumuleze datorii de sute de milioane de lei?

În 2011, Realitatea Media SA intră în insolvență cu datorii de aproximativ 36 de milioane de lei. Este momentul în care mecanismul legal ar trebui să intervină pentru a limita pierderile și a crea condițiile unei reorganizări reale. În teorie, insolvența oferă protecție temporară, dar și control strict asupra modului în care compania își desfășoară activitatea.

În practică, în cazul Realitatea, începe un proces de lungă durată care nu duce la redresare, ci la acumulare.

În 2019, compania intră în faliment. În mod normal, acesta este punctul final al unei entități economice. În cazul Realitatea Media SA, falimentul nu oprește nimic. Emisia continuă, brandul rămâne prezent, iar influența în spațiul public nu scade.

Până în 2024, datoriile depășesc 303 milioane de lei, în mare parte către stat. În loc să fie un mecanism de corecție, insolvența pare să fi devenit un spațiu în care pierderile au fost tolerate și chiar amplificate.

Un bătrânel lichidator din Brașov de 86 de ani. Fără chip și fără apariții publice

În orice procedură de insolvență, administratorul judiciar nu este un simplu observator. El este actorul central al întregului proces. Are dreptul și obligația de a controla plățile, de a analiza contractele, de a verifica tranzacțiile și de a interveni atunci când patrimoniul companiei este afectat.

Citește și: „Marea schismă” între Călin Georgescu și Realitatea Plus. Tăcere subită după un an de propagandă

Legea îi conferă inclusiv posibilitatea de a ataca în instanță operațiuni considerate prejudiciabile pentru creditori, de a anula transferuri suspecte și de a sesiza organele de urmărire penală în cazul în care identifică indicii de fraudă.

În cazul Realitatea Media SA, acest rol a fost exercitat de Cențu SPRL care nu a apărut peste noapte, sporadic sau punctual în procedură.

A fost prezentă pe termen lung încă din 2013, atât în faza de reorganizare, cât și în faliment.

Aceasta înseamnă că a avut acces continuu la toate datele relevante: contracte, fluxuri financiare, relații comerciale, mutări de active și transferuri de activitate.

Firma este controlată de Aurel Cențu, în vârstă de 86 de ani, un practician cu experiență, despre care surse din piața de profil nu au avut deloc cuvinte de laudă și aproape complet absent din spațiul public.

Citește și: Realitatea TV nu se mai închide. Curtea de Apel București a suspendat decizia CNA

După mai bine de un deceniu de administrare, bilanțul este greu de contestat: datoriile au crescut de aproape zece ori, iar recuperarea pentru bugetul de stat rămâne limitată.

De altfel, numele lui Cențu este extrem de cunoscut companiilor din trustul Realitatea, acesta reprezentând și alte entităti afiliate în diferite procese din instanță.

Un personaj invizibil într-un dosar de sute de milioane

Pe cât de important este rolul său, pe atât de ascuns este vizibilitatea sa publică.

Aurel Cențu este unul dintre cei mai importanți actori din această procedură. Și totuși, în spațiul public, este practic absent. Nu există o prezență mediatică, nu există explicații, nu există asumare publică a modului în care a fost gestionată una dintre cele mai mari insolvențe din media românească.

Citește și: Raisa, noul „star” de pe tiktok, care îl susține pe Călin Georgescu, alungată din platoul Realitatea

Nu are vreo pagină pe rețelele de socializare, nici o fotografie publică și nici vreun interviu acordat vreunei instituții de presă.

Vezi mai jos pagina de FB și de Linkedin a lui Cențu SPRL

Într-un domeniu în care deciziile administratorului judiciar pot influența direct recuperarea banilor publici, această lipsă de transparență devine relevantă în sine.

ANAF descrie explicit, în urma controlului demarat la Realitatea TV, un tipar în care „societățile au intrat succesiv în insolvență și faliment și au beneficiat de suspendarea executării silite”, continuându-și activitatea prin alte entități din același grup.

Activitatea nu dispare, se mută succesiv pe firmele controlate de familia Păcuraru

În paralel cu procedura de insolvență, activitatea Realitatea nu încetează. Se reorganizează în afara companiei aflate în dificultate.

Realitatea Media SA rămâne entitatea care acumulează datorii. Compania este deținută în proporție de 86,5% de către Strategies Research Investment SRL, controlată în proporție de 99,75% și administrată Bertalan Păcuraru Alexandra Beatrice, una din fiicele lui Maricel Păcuraru, care este actualmente vicepreședinte al partidului AUR.

Restul acțiunilor sunt deținute de “Fundația Maricel Păcuraru Alături de Tine“.

În același timp, Geopol International SRL preia operațiunile televiziunii. Compania este deținută în proporție de 99% de către Newsin Agency Press SRL (controlată majoritar de PHG International Security SRL deținută de Păcuraru Ionescu Cătălin Paul, un alt copil al lui Maricel Păcuraru) și de aceeași Bertalan Păcuraru Alexandra Beatrice.

Ulterior PHG Media Invest SRL devine titularul licenței CNA. Această companie este deținută 100% de Păcuraru Daniela Madi, actuala soție a lui Maricel Păcuraru.

Pentru public, televiziunea rămâne aceeași. Pentru sistemul juridic și fiscal, însă, lucrurile se schimbă fundamental.

Această separare între activitate și datorii este esențială. Ea permite continuarea fluxurilor de venit fără ca acestea să fie afectate de obligațiile istorice.

Rețeaua de firme: infrastructura mecanismului

Raportul ANAF adaugă o dimensiune suplimentară acestei analize.

Nu este vorba doar despre mutarea activității între două sau trei firme, ci despre existența unei rețele extinse, formată din peste 70 de entități interconectate.

Printre acestea se regăsesc DBV Media House SRL (deținută de PHG Media Invest SRL) , Geopol International SRL, PHG Media Invest SRL, Sennal Media SRL și Realitatea Media SA.

Conform inspectorilor ANAF, aceste firme facturează între ele servicii de promovare, consultanță și media. În mod normal, astfel de relații există în orice grup de companii. Diferența apare atunci când aceste tranzacții nu au o justificare economică reală.

ANAF indică transferuri de peste 30 de milioane de lei către persoane fizice fără justificare și prejudicii estimate la aproximativ 259 milioane lei. Aceste cifre nu mai pot fi ignorate sau tratate ca simple anomalii contabile.

Centrul operațional al uriașei scheme infracțional este pe Strada Frumoasă. La doi pași de vila lui Maricel Păcuraru

Un element care întărește această imagine este concentrarea geografică.

Mai multe dintre firmele implicate funcționează de la aceeași adresă: Strada Frumoasă nr. 20. La doi pași de uriașul palat de peste 1000 de metri pătrați de pe strada Sevastopol 26 unde locuiește chiar patronul postului Tv, Maricel Păcurar împreună cu familia sa, așa cum Newsweek România a mai scris AICI.

Această suprapunere nu este întâmplătoare.

În practică, ea sugerează existența unui centru operațional comun, în ciuda separării juridice formale dintre entități.

Pentru un administrator judiciar, acest tip de structură ar trebui să fie un semnal clar că relațiile dintre firme trebuie analizate în profunzime.

Afaceri de zeci de milioane de lei pe unele firme. Pe altele sunt trecute datoriile

Datele financiare oferă poate cel mai clar indiciu.

Există firme care raportează cifre de afaceri de zeci de milioane de lei, dar au un singur angajat.

DBV Media House are 82,6 milioane de lei și un angajat, iar Geopol International 61 de milioane de lei și un angajat.

În același timp, Realitatea Media SA acumulează datorii de peste 300 milioane de lei.

Aceste disproporții nu descriu eficiență. Ele descriu fragmentarea activității și redistribuirea artificială a veniturilor.

Banii politici și circuitul închis. Împrumuturile parlamentarilor AUR

Raportul ANAF indică și existența unui circuit al banilor politici.

DBV Media House apare ca interfață pentru fonduri provenite din campanii electorale. Circuitul este unul simplu și repetitiv: statul finanțează partidele, partidele plătesc firme, iar firmele plătesc televiziunea.

În paralel, statul rămâne creditor pentru datoriile istorice ale Realitatea Media SA.

Această situație creează un circuit închis, în care banii publici sunt reinjectați fără a reduce datoriile existente.

Președintele partidului AUR, George Simion, s-a plâns că Autoritatea Electorală Permanentă refuză să ramburseze acestui partid numai puțin de 17 milioane de lei din subvenția de la bugetul de stat. Dintre acestea, 13 milioane de lei provin dintr-o serie de împrumuturi pe care o serie de parlamentari ai acestui partid le-au făcut chiar de la Maricel Păcuraru.

Întrebarea despre control

Toate aceste elemente nu au avut loc în afara procedurii de insolvență, ci în interiorul ei.

Ceea ce duce inevitabil la întrebarea centrală: unde a fost mecanismul de control?

Legea oferă un răspuns clar: administratorul judiciar este cel care trebuie să intervină.

Adică tocmai bătrânelul de 86 de ani care a avut acces la toate informațiile și toate pârghiile necesare pentru a acționa.

Venerabilul lichidator este în silenzio stampa

Redacția Newsweek România a transmis un set de întrebări către Aurel Cențu, în calitate de reprezentant al Cențu SPRL. Am solicitat explicații privind creșterea datoriilor, relațiile dintre firmele din ecosistem, eventualele sesizări către autorități și sumele recuperate pentru stat.

Deși sursele noastre îl descriu pe venerabilul lichidator drept un om care stă la birou de dimineață până seara până la momentul publicării acestui articol, nu am primit niciun răspuns. În situația în care acesta va transmite un punct de vedere, îl vom publica integral.

Un mecanism bine pus la punct

Privite în ansamblu, toate aceste elemente descriu un tipar coerent.

Activitatea este mutată, veniturile sunt externalizate, datoriile rămân concentrate, iar procedura de insolvență nu reușește să oprească acest proces.

Nu mai vorbim despre un eșec economic punctual. Vorbim despre un mecanism care funcționează în paralel cu regulile economiei reale.

Dacă insolvența este instrumentul prin care statul își recuperează banii, ce se întâmplă atunci când acest instrument nu doar că eșuează, ci permite perpetuarea pierderilor?

În cazul Realitatea, răspunsul duce inevitabil la un nume: Cențu.