EXCLUSIV Cum pierde România 17,6 miliarde de lei pe an din discriminarea persoanelor LGBT+

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 12.05.2021 - 12:00
Cum pierde România 17,6 miliarde de lei pe an din discriminarea persoanelor LGBT+. Foto Inquam Photos/Lavinia Cioacă

Discriminarea persoanelor LGBT+ costă România între 6,3 și 17,6 miliarde de lei în fiecare an, arată un studiu realizat de organizația Open for Business, Asociația Accept și Romanian Diversity Chamber of Commerce.

SHARE

România pierde în fiecare an între 6,3 și 17,6 miliarde de lei în fiecare an, ceea ce reprezintă mai mult decât bugetul Ministerului Sănătății din 2021, prin discriminarea persoanelor LGBT+, arată studiul „Argumentele economice pentru incluziunea persoanelor LGBT+ în Europa Centrală și de Est” realizat de organizația Open for Business în parteneriat cu Asociația Accept și Romanian Diversity Chamber of Commerce.

Cercetarea a vizat analiza legătura dintre situația economică a României și calitatea vieții persoanelor LGBT+.

Costurile sunt generate în mare parte de accesul inegal la servicii de sănătate și discriminarea la locul de muncă, acestea contribuind la o productivitate mai scăzută a angajaților.

Mai mult, România se confruntă cu un exod al oamenilor tineri, talentați și educați aflați în plină putere de muncă, care pleacă din România către țări cu societăți mai deschise și tolerante, menționează autorii studiului. 

În plus, raportul mai arată că o creștere a drepturilor și protecției persoanelor LGBT+ cu doar 10% ar putea fi asociată cu o creștere de 3,100 EUR a PIB-ului pe cap de locuitor, dar și că majoritatea companiilor din România sprijină incluziunea persoanelor LGBT+.

Newsweek România a discutat cu George Perlov, CEE Program Lead Open For Business, despre rezultatele cercetării desfășurate de organizație și în Polonia, Ungaria și Ucraina, pentru a afla mai multe despre legătura dintre discriminarea persoanelor LGBT+ și performanța economică a României.


Newsweek România: Care este scopul studiului „Argumentele economice pentru incluziunea persoanelor LGBT+ în Europa Centrală și de Est”?

George Perlov: După implementarea cu succes a unor programe asemănătoare în Kenya, Asia și în curând în Caraibe, obiectivul Open For Business este să ofere argumentele economice necesare pentru o mai mare incluziune a persoanelor LGBT+ în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). 

Opinia noastră este că, deși cele patru țări din studiu au obiective economice ambițioase, nu le vor îndeplini decât dacă vor deveni mai deschise și incluzive pentru persoanele LGBT+.

Open For Business estimează că rezultatele mai slabe ale sănătății publice și pierderea productivității în comunitatea LGBT + costă România, Polonia, Ungaria și Ucraina peste 8,6 miliarde de dolari pe an. Cum ați ajuns la această cifră? Cât îi revine României?

Estimarea noastră se bazează pe accesul inegal în ceea ce privește serviciile de sănătate și pe diferența de venituri dintre persoanele LGBT + și persoanele heterosexuale. În ceea ce privește sănătatea, am analizat problemele legate de depresie și HIV/SIDA care afectează comunitatea LGBT + în mod disproporționat, conform studiilor existente cu privire la aceste boli. 

Analiza este similară cu ceea ce cercetătorul pionier Dr. Lee Badgett a făcut în India și în alte țări. Mai multe informații pot fi găsite la pagina 42 și pagina 82 din studiu.

Estimările decalajelor de venituri se bazează pe studii recente efectuate de LinkedIn în Marea Britanie și de un institut german de cercetare. Mai multe informații pot fi găsite la pagina 45 și pagina 83 din studiu.

Costul estimativ al discriminării persoanelor LGBT + în România este între 6,3-17,6 miliarde de lei în fiecare an.

În țările cu o economie mai prosperă, drepturile persoanelor LGBT + sunt mai bune. Cum se explică acest lucru?

Noi credem că e de fapt invers, mai exact, în țările în care drepturile persoanelor LGBT + sunt mai bune, există în general și standarde economice mai ridicate. Există câteva excepții, cum ar fi de exemplu Arabia Saudită și Singapore, dar, în general, constatăm că societățile mai deschise și incluzive sunt, de asemenea, mai creative, mai competitive și care atrag oameni talentați. 

Analiza corelației dintre PIB și drepturile LGBT arată că o creștere de 10% a drepturilor persoanelor LGBT + este asociat cu o creștere de 3.100 EUR a PIB-ului pe cap de locuitor.

Nu este doar o chestiune de mentalitate?

Nu neapărat. S-a demonstrat că legile care protejează persoanele LGBT+ schimbă opinia publică în timp.

În schimb, în ​​țările corupte, drepturile persoanelor LGBT + sunt mai puține. De fapt, toate drepturile omului sunt mai puține în țările corupte. Cum se manifestă legătura dintre corupție și drepturile persoanelor LGBT +?

Analiza Transparency International Corruption Perception Index de la pagina 34 a studiului arată că există o legătură puternică între drepturile persoanelor LGBT + și corupție. Societățile mai puțin deschise permit corupției să prospere și astfel scade interesului investitorilor străini.

Țările din Europa Centrală și de Est pierd oportunități de investiții străine din cauza discriminării percepute împotriva persoanelor LGBT +. Există companii care refuză să investească în România din această cauză? Este o chestiune de principiu sau mai mult?

De exemplu regiunile din Polonia care sprijină „zonele fără LGBT” nu mai primesc fonduri din partea Norvegiei / EEA (vezi pagina 43 din studiu). În plus conform studiului de caz al relocării EMA (European Medicine Agency) (vezi pagina 38 din studiu), Bucureștiul este unul dintre orașele în care angajații agenției nu doreau să se mute, deoarece orașul nu era văzut ca un „mediu sociocultural tolerant și deschis”, și astfel Bucureștiul, dar și România, au pierdut o oportunitate semnificativă.

 Puterea de cumpărare a persoanelor LGBT + la nivel global și local este semnificativă și merită atrasă. Sugerați românilor să fie pragmatici?

LGBT Capital estimează că puterea de cumpărare a persoanelor LGBT + din România este de aproximativ 52,3 miliarde lei. În loc să aleagă discriminarea persoanelor LGBT + care ar putea determina emigrarea lor, un mediu mai primitor are potențialul de a menține aceste persoane în economie și de a atrage turiști LGBT+ din alte țări.

Cum justifică departamentele de resurse umane decizia de a nu angaja persoane LGBT +? Au existat amenzi în România?

Nu am auzit de amenzi în cercetarea noastră. Companiile justifică de obicei decizia de neangajare a persoanelor LGBT+ atunci când nu au medii deschise și primitoare sau cred că ceilalți angajați nu se vor simți confortabil să lucreze cu persoane LGBT+. 

De exemplu Accenture România, (vezi pagina 59 din studiu), are o mulțime de exemple pozitive pentru crearea de medii incluzive pentru persoanele LGBT+.

Menționați în studiu o Cameră de Comerț a României pentru Diversitate. Despre ce este vorba și care este misiunea sa?

Camera de Comerț pentru Diversitate din România este prima de acest gen din lume care susține diversitatea în ansamblul ei, mai degrabă decât un grup anume. A fost înființată la sfârșitul anului 2020 și a atras companii mari care consideră că diversitatea și incluziunea nu reprezintă doar ceva de bifat.

Camera promovează principiile diversității și incluziunii în comunitatea de afaceri românească și sprijină dezvoltarea economiei românești prin implementarea acestor principii. Susține persoanele LGBT+, precum și alte grupuri marginalizate economic din România.

Ideea proiectului nu se rezumă la a semna o bucată de hârtie sau la trimiterea unui comunicat de presă care să susțină angajamentul unei companii față de diversitate, ci mai degrabă își propune să întreprindă acțiuni concrete.

Camera lucrează deja cu partenerul lor strategic Vertik la câteva proiecte de modificări legislative care vor impune colectarea de date de gen în afaceri, politică și educație pentru a evalua mai eficient ce măsuri sunt necesare pentru promovarea egalității de gen.

De asemenea camera intenționează să lanseze o certificare a lanțului de aprovizionare pentru companiile multinaționale mari interesate să își diversifice baza de furnizori.

Membrii camerei sunt companii de top precum Accenture, Dentons, DIAGEO, Dow Chemicals, GKN Fokker Engineering, IKEA, ING Bank, Kaufland, Mega Image, Raiffeisen Bank, Visa, Vodafone și organizații precum Accept, Light Into Europe, REDI, Camera de Comerț Olandeză din România și „Orașul meu, culorile mele”. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este membru onorific, Camera de Comerț pentru Diversitate mai având colaborări cu Rețeaua Femeilor Profesionale, Clubul HR, Camera de Comerț Britanică Română, Camera de Comerț din Belgia Luxemburg-Română, Ambasada Suediei, Ambasada Britaniei și Ambasada Olandei.

Aveți 27 de propuneri pentru remedierea situației la nivel mondial. Câte pot fi aplicate în România și cum?

Ne-am concentrat pe 12 dintre aceste propuneri în studiu (vezi pagina 27) care se aplică cel mai bine României și Europei Centrale și de Est. 

Acestea au fost selectate pe baza unei analize a literaturii de specialitate existente, a unor interviuri cu experți și a unui sondaj de opinie aplicat mediului de afaceri și societății civile din regiune. Credem că soluția ar putea fi reprezentată de aplicarea unori politici de incluzine atât din partea guvernului cât și a mediului de afaceri.

Astfel România va avea șansa să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor LGBT + și să prospere economic în același timp.

Raportul integral poate fi consultat aici

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.