Pe măsură ce amenințările teroriste comise de populațiile musulmane radicalizate au devenit din nou o realitate de coșmar la adresa Europei, controalele la frontieră au început să fie reimplementate în tot blocul comunitar, în încercarea guvernelor de a-și restabili securitatea națională pentru a-și proteja cetățenii.
Visul Austriei, care nu vrea România în Schengen, devine realitate. Controale la 50% din frontierele UE
Deja, aproximativ 50% dintre țările Schengen au reintrodus controale la graniță din a doua jumătate a lui 2023.
11 națiuni din spațiul Schengen - de la Franța la Slovacia, de la Suedia la Germania - au reintrodus restricții de frontieră, abandonate de mult timp, inclusiv verificarea identității, verificarea pașapoartelor, interviurile poliției, punctele de control statice și inspecțiile vehiculelor.
Potrivit unui raport al UE privind noile controale, multe țări consideră acum că verificările la frontieră sunt din nou esențiale pentru a opri "infiltrarea" teroriștilor din Orientul Mijlociu care se dau drept migranți și pentru a opri presiunea tot mai mare asupra centrelor de primire a azilanților, care sunt oricum copleșite de numărul uriaș de cereri.
Austria este prima țară din spațiul Schengen și UE care a început să ia măsuri drastice împotriva migrației ilegale, mergând până la blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, chiar dacă România nu se află pe ruta migrației, acest aspect fiind confirmat și de cifrele oficiale FRONTEX.
Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
Italia, de exemplu, a intensificat luna aceasta controalele la granița cu Slovenia, țara vecină, acuzând războiul dintre Israel și Hamas pentru "amenințarea crescută a violenței în UE" și pentru riscul de sosire a migranților-teroriști pe fondul "presiunii migratorii constante de pe uscat și de pe mare".
La rândul său, Slovenia a anunțat controale la frontierele sale cu Ungaria și Croația, afirmând că se confruntă cu aceleași probleme ca și Italia, precum și cu "amenințări la adresa ordinii publice și a securității interne".
Uite Schengen, nu e Schengen
Controalele la frontiere sunt în contradicție cu tratatul Schengen, introdus în urmă cu aproape 40 de ani pentru a permite libera circulație a călătorilor între Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg.
Denumit după zona în care converg Luxemburg, Franța și Germania - și unde a fost semnat tratatul - acesta a acoperit în curând majoritatea țărilor din UE, care se extinde rapid.
Citește și: De ce nu ne vrea de fapt Austria în Schengen, nici în 2024. ”Nu mai e loc de menajamente”
Normele Schengen permit tuturor celor care intră în UE să călătorească fără pașaport între statele membre - fără verificări de identitate - până la ieșirea din UE.
Deși a fost promovată de birocrații și politicienii de la Bruxelles ca fiind "bijuteria coroanei integrării europene", politica a fost acuzată că acționează ca o momeală pentru migranți și teroriști.
Anul trecut, aproximativ 330.000 de migranți ilegali, solicitanți de azil sau refugiați au reușit să intre în UE prin frontierele sale externe și au putut apoi, în conformitate cu normele Schengen, să călătorească oriunde doreau în interiorul blocului.
Citește și: România poate pune Austria „cu botul pe labe” în scandalul Schengen. Șantajul devine legal
Germania și-a anunțat săptămâna trecută propriile planuri pentru un program de tip rwandez de procesare a solicitanților de azil în afara UE și de accelerare a deportărilor migranților ilegali, sporind totodată controalele la frontierele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia.
Italia a transmis, de asemenea, că speră să trimită migranții la centrele de primire albaneze pentru a decide cine ar trebui să nu primească permisiunea de intrare.
Noua realitate din Schengen
„Luând trenul din Austria spre Germania, se simte ca și cum Schengen nu ar fi existat niciodată. La trecerea frontierei, călătoria se oprește. Toate ușile... sunt închise. Polițiști bine echipați urcă în tren și încep să verifice identitățile. Impactul imediat: o întârziere la fiecare călătorie”, se arată într-un raport recent realizat de Euroactiv.
În tot orașul Banyuls-sur-Mer din sudul Franței au fost lipite afișe prin care se cere redeschiderea a patru drumuri care trec peste granița din apropiere cu Spania. Folosite de traficanții de persoane care aduc ilegal migranți în nordul UE, acestea au fost închise ca măsură "antiteroristă", susține guvernul de la Paris, consternând localnicii care trebuie să călătorească acum kilometri întregi pentru a-și vizita rudele sau pentru a munci în statele vecine din Schengen.
La Centrul pentru Studii Politice Europene, cu sediul la Bruxelles, expertul în migrație Alberto-Horst Neidhardt a avertizat la începutul acestei luni că înăsprirea frontierelor arată "fragilitatea zonei Schengen".
Autoritățile germane preconizează că numărul de migranți fără documente care vor sosi în acest an va fi cel mai mare din 2016, când cancelarul de atunci Angela Merkel i-a primit pe sirienii care fugeau de războiul civil din țara lor - un act care a avut ca efect deschiderea ușilor Europei pentru toți cei care veneau.
Cancelarul Olaf Scholz a adăugat: "Trebuie să îi expulzăm în sfârșit la scară largă pe cei care nu au dreptul de a rămâne în Germania. Trebuie să limităm semnificativ migrația neregulamentară. Aceștia trebuie să părăsească țara noastră".
În Franța (care a reintrodus controalele la toate frontierele sale interne ale UE), ministrul de interne Gerald Darmanin a declarat că cetățenii francezi caută „decizii într-o Europă înconjurată de teritorii instabile”.
„A vorbi despre controlul imigrației înseamnă a vorbi despre suveranitatea noastră... a decide noi înșine pe cei pe care vrem să îi primim și de care vrem să ne separăm”.
Harta noastră prezintă motivele pentru care atât de multe țări se despart de acordul Schengen. Acestea sunt extrem de alarmante.
Danemarca, care își monitorizează acum frontierele terestre și maritime cu Germania, afirmă că se confruntă cu o "amenințare semnificativă" la adresa securității interne din partea teroriștilor, a crimei organizate și a migrației ilegale. Danemarca a anunțat că ar putea extinde în curând controalele la călătorii care sosesc pe calea aerului din alte țări ale UE.
Suedia avertizează că verifică toate frontierele sale din UE din cauza terorismului islamic și a amenințării serioase la adresa securității naționale pe care acesta o reprezintă. Premierul Croației, Andrej Plenkovic, a salutat întărirea frontierelor paneuropene: "UE este înconjurată de o serie de crize foarte mari... mai mari decât oricând în ultimii 30 de ani.
Avem agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei, atacul Hamas asupra Israelului, toate acestea în contextul intensificării fluxurilor de migrație ilegală'.
El a adăugat: 'Odată ce a avut loc atacul Hamas, Italia a decis să reintroducă controalele la frontierele interne ale UE față de Slovenia. Prin urmare, Slovenia a făcut același lucru în termen de 24 de ore față de Ungaria [și Croația]".
Avertismentul crunt vine din Italia: „Întregul proiect Schengen ar putea fi distrus”
Premierul Giorgia Meloni a reacționat la rapoartele serviciilor de informații care evidențiază riscul ridicat ca "teroriștii" să se strecoare în țara sa printre migranții din Balcani: "Am intervenit prompt, suspendând Schengen și restabilind controalele la frontiera cu Slovenia".
Ea a prezis că întregul proiect Schengen ar putea fi "distrus" în încercarea frenetică de a garanta siguranța Europei.
Controalele la frontieră sunt efectuate în moduri diferite de către diferite țări.
În Italia, ministrul de interne Matteo Piantedosi a declarat că este posibil ca noile verificări prin sondaj la granița cu Slovenia să dureze până anul viitor. Deja poliția a oprit 3 142 de persoane și 1 555 de vehicule într-o singură operațiune, în cadrul căreia au fost depistați 66 de migranți și mai multe persoane au fost interogate pentru infracțiuni legate de migrația ilegală.
În Slovacia, guvernul a trimis sute de ofițeri de poliție, trupe și câini la granița cu Ungaria, aparent pentru a împiedica intrarea în țară a migranților fără documente.
Ungaria, care se opune cu înverșunare imigranților, acuză înăsprirea granițelor pe seama eșecului UE de a reduce imigrația ilegală în masă în bloc, o politică despre care spune că pune în pericol securitatea fiecărei țări în parte.
Peter Szijjarto, ministrul de externe, a fost clar: "Dacă Bruxelles-ul nu-și schimbă politica de migrație, ne-am putea afla acolo unde nu vrem să fim: într-o eră a Europei sfâșiată de frontiere vechi", potrivit DailyMail.
Vicepreședinta Comisiei Europene: „Românii nu trebuie să plătească prețul pentru problemele din spațiul Schengen”
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene dă asigurări că România are tot sprijinul pentru a fi membru Schengen cu drepturi depline.
"Aveți tot sprijinul nostru. Şi nu este ceva nou. Din nou, durează deja de ceva timp. Am auzit de la unele state membre că înainte ca România să fie invitată în Schengen trebuie finalizată monitorizarea reformei sistemului judiciar. Așa s-a întâmplat anul acesta pe 15 septembrie.
Şi ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, în septembrie, a fost că Ursula von der Leyen a spus foarte clar în discursul său privind starea Uniunii că România și Bulgaria merită să fie în Schengen, că faceţi tot ceea ce este necesar în domeniul migrației, al protecției frontierelor externe și astfel există un sprijin deplin care a fost declarat de multe ori în diferite foruri.
Şi sper în continuare că România va primi sprijin deplin din partea tuturor statelor membre", a spus vicepreşedinta Comisiei Europene. "Românii nu trebuie să plătească prețul pentru problemele din spațiul Schengen", a adăugat Vera Jourova.
Șefa Parlamentului European: „România trebuie să fie primită în Spaţiul Schengen, anul acesta”
Preşedintele Parlamentului European, italianca Roberta Metsola, a atras atenţia că România trebuie să fie primită în Spaţiul Schengen, anul acesta. "Sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă", a spus Metsola.
"Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din anul 2011. Parlamentul European şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva, pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face.
Majorităţile există, nu e nici o problemă, în ceea ce ne priveşte. Cred aşadar că vom reuşi să găsim o soluţie", a spus oficialul european.
