Un mesaj pentru Rusia: Occidentul e aici. Iar România se află în prima linie construită de NATO

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 25.05.2021 - 11:11

Evenimentele politice și militare petrecute în ultimele săptămâni demonstrează un răspuns ferm al Alianței Atlantice față de amenințările din partea Rusiei. România se află în prima linie. La sfârșitul lunii aprilie, Bucureștiul a găzduit Trilaterala România – Polonia - Turcia.

SHARE

A plecat Rusia cu adevărat de la granițele Ucrainei? Da, dacă este să dăm crezare comunicatelor de la Kremlin. Nu, conform președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

Și nici secretarul general al NATO nu este încrezător în asigurările de la Moscova. Dar cel puțin un lucru devine clar: Occidentul e aici și a înțeles provocarea. 

Secretarul general Jens Stoltenberg a atenționat, la începutul lunii mai, că prezenţa trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina rămâne semnificativă, conform evaluărilor SUA şi ale NATO. 

„Prin urmare, NATO trebuie să rămână vigilentă şi să monitorizeze îndeaproape evoluţiile“, a adăugat el.

Între timp, Occidentul dă și răspunsul, în plan politic dar și militar. Iar România se află în prima linie.

Mai întâi, la sfârșitul lunii aprilie, Bucureștiul a găzduit Trilaterala România – Polonia – Turcia, la nivel de șefi ai diplomațiilor, cu participarea omologilor din Ucraina și Georgia. 

Întâlnirea avea loc pe fondul amenințării de la granița răsăriteană a Ucrainei, acolo unde Rusia masa un mare număr de trupe și mari cantități de echipament militar. Iar mesajul de susținere pentru Ucraina, aflată sub amenințare directă, a fost unul cât se poate de clar.

Moscova a putut observa
că o eventuală intervenție
militară împotriva Ucrainei
o va izola cu totul în plan
internațional

Nu se știe ce a determinat, în cele din urmă, anunțul Moscovei privind sfârșitul exercițiului militar și retragerea în cazărmi (aspecte oricum puse sub semnul întrebării de occidentali). 

Dar, o dată cu susținerea clar afirmată a Ankarei de sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei și cu întâlnirea de la București, Rusia a înțeles că  la Marea Neagră nu se poate baza câtuși de puțin pe susținerea sau măcar neutralitatea Turciei.

Aceasta își continuă politica tradițională de compartimentalizare în raport cu Rusia: cooperăm acolo unde avem interese comune, dar niciun fel de concesie în rest. 

Iar, la Marea Neagră, Rusia și Turcia rămân rivale. Într-un sens mai larg, Moscova a putut observa că o eventuală intervenție militară împotriva Ucrainei o va izola cu totul în plan
internațional.

A urmat, la începutul lunii mai, summitul București 9, cu participarea virtuală a președintelui american Joe Biden, a șefilor de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria și cu prezența președintelui polonez Andrej Duda.

În concluziile reuniunii, participanții au condamnat acţiunile agresive ale Rusiei precum şi activităţile agresive hibride desfășurate  de aceasta, pe care le văd drept o amenințare la  securitatea euro-atlantică.

De asemenea, au condamnat „actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă“.

Și, pe un ton ceva mai moderat,  au atras atenția asupra unui posibil mod de acțiune similar pe teritoriul Bulgariei, caz aflat sub ancheta autorităților de la Sofia.

Rusia devine oficial o amenințare. China – un rival sistemic

Un element-cheie din concluziile summitului este cel potrivit căruia „ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică“. Iar cei 9 promit să abordeze situația împreună, în cadrul Alianţei.

Trebuie că această remarcă a fost smulsă cu greu, câtă vreme state precum Ungaria sau Cehia s-au arătat în ultimii ani foarte dornice de cooperare cu China, putându-se chiar constitui într-o „axă“ chinezească în regiune, alături de Serbia și alte state din Balcanii de Vest.

Toate aceste elemente, ca și promisiunea președintelui Biden de a acorda o atenție deosebită securității în regiune, reprezintă încă un semn al „trezirii“ Occidentului în fața amenințărilor strategice. Dar și al voinței întărite de cooperare, după venirea la Casa Albă a președintelui Joe Biden.

Răspunsul militar: cel mai mare exercițiu din ultimii 25 de ani

În aceeași perioadă, în portul albanez Durres a început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani.  Este un exercițiu pe scară largă al Armatei SUA în Europa și Africa, cu participarea aliaților și partenerilor NATO.

Amploarea, extinderea geografică și scenariul exercițiului reprezintă un răspuns puternic al Alianței în contextul amenințării tot mai puternice a Rusiei.

Iar provocările nu privesc doar zona Mării Negre sau flancul estic al Alianței și și ceea ce s-ar putea numi „curtea din spate“, Balcanii de Vest, unde Rusia este tot mai activă. 

Desantul masiv pe coasta albaneză este răspunsul. Iar dimensiunea africană tinde să dea un mesaj mai îndepărtat, până spre China. 

România-Polonia, o alianță centenară. Va rezista de această dată?

Să remarcăm prezența, în persoană, a președintelui polonez la summitul București 9. Cele două țări se reafirmă astfel ca lideri ai flancului răsăritean al Alianței Atlantice dar și a Uniunii Europene.

Și, așa cum Polonia este pivotul Alianței în zona baltică, România capătă același rol la Marea Neagră. De data aceasta, pe picior de egalitate.

Și sunt 100 de ani de cooperare strategică româno-polonă. La Ambasada României de la Varșovia a fost marcat, în 12 mai, centenarului Alianței defensive dintre România și Polonia. Un moment semnificativ în contextul tensionat din regiune.

„Într-un context regional și global extrem de complex, vom acționa energic și ferm pentru consolidarea coeziunii în cadrul Uniunii Europene și a solidarității în interiorul NATO, precum și pentru sprijinirea statelor din vecinătate în eforturile lor de apropiere față de valorile și modelele europene și euroatlantice“, a spus președintele Iohannis în mesajul transmis cu acest prilej. 

Alianța româno-polonă, încheiată după Primul Război Mondial, nu a reușit să evite dezastrul, odată cu ascensiunea regimurilor totalitare, nazist și comunist. 

Polonia a fost ștearsă de pe hartă, România a fost amputată teritorial. Memoria, de o parte și de alta, este dureroasă, într-o perioadă care aduce aminte, prin destule elemente, de întunecații ani 1930.

De data aceasta există însă un element în plus, care se poate dovedi fundamental: alianța Occidentului. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.