În caz contrar, Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a amenințat marți că Ankara își va folosi dreptul de veto, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Turcia a obiectat încă din 13 mai faţă de primirea în Alianța Atlanticului de Nord a celor două țări nordice, argumentând că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia.
Suedia și Finlanda au cerut oficial primirea în NATO după invazia Ucrainei de către Rusia.
Citește și: Consilierul lui Putin, ginerele lui Elțîn, a demisionat. „Armata rusă se prăbușește”
Extinderea Alianţei trebuie însă aprobată de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membră a NATO de şapte decenii - are a doua armată ca mărime, după cea a Statelor Unite ale Americii.
Citește și: Oprescu: În pușcăriile românești toaletele nu au uși. Stăm 8 în cameră. Sunt condamnat politic
Cavusoglu a reluat practic poziţia deja exprimată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cerând ţărilor candidate să înceteze sprijinul pentru PKK şi alte grupări, să interzică organizarea oricăror evenimente ale acestora, să îi extrădeze pe cei urmăriţi de Turcia pentru acuzaţii de terorism, să sprijine operaţiunile militare şi antiteroriste ale forţelor turce şi să elimine restricţiile asupra exporturilor de armament.
Atât Finlanda, cât şi Suedia au încercat să negocieze o soluţie, iar guvernele mai multor ţări membre ale NATO şi-au exprimat încrederea că obiecţiile părţii turce pot fi depăşite.
