Țările în care oamenii nu spun „te rog”. De ce lipsa acestui cuvânt nu este considerată nepoliticoasă?
În mai multe țări europene, un cuvânt pe care îl învățăm încă din copilărie lipsește din conversațiile obișnuite. Străinii pot interpreta greșit această particularitate, însă localnicii au propriile reguli de politețe. Unele dintre ele sunt surprinzătoare.
Pentru cei mai mulți oameni, „te rog” este una dintre primele expresii de politețe învățate în copilărie. O folosim când cerem ceva, când solicităm ajutor sau când vrem să arătăm respect. Există însă cinci țări europene în care lucrurile funcționează diferit, iar absența acestui cuvânt nu înseamnă lipsă de educație.
Este vorba despre Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda și Finlanda, unde nu există un cuvânt universal care să îndeplinească exact rolul expresiei englezești „please”.
Locuitorii acestor țări nu sunt însă mai puțin politicoși. Diferența ține de felul în care limbajul și normele sociale s-au dezvoltat.
Țările în care oamenii nu spun „te rog”. De ce lipsa acestui cuvânt nu este considerată nepoliticoasă?
Lingvistul James Puchowski, cercetător la Nynorsk Kultursentrum din Norvegia, explică faptul că politețea nu trebuie căutată neapărat într-un anumit cuvânt.
În Danemarca, cineva care comandă o prăjitură poate folosi expresia „må jeg bede om”, echivalentă cu „aș putea să cer”.
În Suedia, oamenii pot adăuga „tack”, adică „mulțumesc”, la o solicitare. Norvegienii pot transmite politețea prin intonație și printr-un zâmbet.
Citește și: Ce greșeală facem când ne adresăm cu expresia „cu stimă și respect”. Prea multă politețe strică
Daniela Hummelgren, profesoară de limba daneză, spune că societatea daneză apreciază eficiența și comunicarea directă. Formulele excesive de politețe pot deveni deranjante dacă îngreunează inutil conversația.
De ce politețea excesivă poate părea suspectă?
Explicația are legătură și cu valorile sociale ale țărilor nordice, unde egalitatea dintre oameni ocupă un loc important.
Formulele ceremonioase precum „domnule” și „doamnă” au devenit mult mai puțin frecvente în conversațiile cotidiene.
Această atitudine este asociată și cu „Legea lui Jante”, un principiu cultural scandinav potrivit căruia nimeni nu ar trebui să se considere superior celorlalți.
Prin urmare, respectul nu trebuie demonstrat prin formule care sugerează diferențe de statut, ci prin comportament, ton și context.
Citește și: Cum au împărțit Suedia și Finlanda cea mai mică insulă, între ele, fără să aibă conflicte inutile
Mai surprinzător este că politețea exagerată poate produce efectul opus celui dorit.
Hummelgren spune că trimiterea unei scrisori de mulțumire după un interviu de angajare, de exemplu, ar putea părea neobișnuită și ar putea crea impresia că persoana respectivă încearcă să obțină favoruri.
Pentru turiști, recomandarea specialiștilor este simplă: să observe cum comunică localnicii și să le urmeze exemplul.
În aceste țări, respectul se transmite prin expresii diferite, prin gesturi și prin felul în care oamenii se adresează unii altora, nu prin repetarea obligatorie a unui cuvânt, explică specialiștii consultați de BBC.
