Summit B9 la București. România, centru strategic pentru securitatea Europei față de amenințările Rusiei

Preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, vor ajunge marţi la Bucureşti, înaintea Summitului Bucureşti 9 (B9), programat miercuri la Palatul Cotroceni.

La summit, foarte important pentru securitatea Europei, vor participa secretarul general NATO, Mark Rutte, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei, Finlandei, Danemarcei, Ucrainei, precum și subsecretarul de Stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Thomas DiNanno.

De asemenea, participă diplomați, miniștri și secretari de stat din Bulgaria, Ungaria, Suedia, Norvegia, Islanda.

Summit B9 la București. România, centru strategic pentru securitatea Europei față de agresiunile Rusiei

La summit se vor discuta acorduri de apărare, dezvoltarea comună a tehnologiilor de apărare și infrastructură de gaze și energie, România fiind un centru de cooperare între țări și în perioada post războiul din Ucraina.

Ucraina cooperează cu 20 de țări în cadrul programului Drone Deal pentru dezvoltarea comună a tehnologiilor de apărare.

Patru acorduri au fost deja semnate, iar primele contracte sunt acum în curs de pregătire, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va fi prezent la summitul de la București, potrivit European Pravda

Zelenski a mai spus că Ucraina vede deja primele rezultate legate de energie din aceste acorduri.

„Ucraina a obținut deja primele sale rezultate legate de energie datorită acestor acorduri - piața ucraineană este aprovizionată cu volumul necesar de combustibil. Vor exista, de asemenea, rezultate financiare semnificative”, a spus el.

Președintele a adăugat că Ucraina pregătește noi acorduri de securitate în cadrul Drone Deal, un format de cooperare pe termen lung între Ucraina și țările partenere, care include producția în comun de drone și alte tehnologii de apărare, exportul de arme ucrainene, construcția de linii de producție, dezvoltarea în comun de noi tehnologii și finanțarea proiectelor de apărare. 

Potrivit Biroului Președintelui, Drone Deal include, de asemenea, un sistem de protecție împotriva atacurilor în masă care implică drone, sisteme de apărare aeriană și capabilități de război electronic, tactici folosite de Rusia în războiul din Ucraina.

Potrivit Biroului Prezidențial ucrainean, cu România urmează să fie completate proiecte de infrastructură strategice, de gaze și electricitate.

Un acord Drone Deal a fost semnat la București la 12 martie 2026 de președinții României și Ucrainei, vizând producția de drone și tehnologii avansate.

România, poartă operațională pentru proiectele de reconstrucție și cooperarea economică post războiul din Ucraina

Formatul București (B9) este o organizație fondată la 4 noiembrie 2015 la București, la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis, și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda, în timpul unei întâlniri bilaterale.

Apariția formatului de securitate a fost determinată de acțiunile agresive ale Rusiei în urma anexării Crimeei de la Ucraina și a intervenției sale ulterioare în estul Ucrainei, ambele în 2014.

Toți membrii B9 făceau fie parte din fosta Uniune Sovietică (URSS), fie membri ai fostului Pact de la Varșovia, condus de sovietici. Toți membrii sunt membri ai NATO și membri ai UE.

Vizita din martie a președintelui Ucrainei a avut cel mai important rezultat strategic: acordul privind producția comună de drone în România, finanțat prin programul SAFE, cu o alocare estimată la aproximativ 200 de milioane de euro.

Logica proiectului reflectă un nou model de cooperare: Ucraina contribuie cu know-how tehnologic testat pe câmpul de luptă, dezvoltat în timpul războiului, în timp ce România oferă teritoriul NATO, capacitatea industrială și accesul la finanțarea europeană a apărării, potrivit Atlantic Council.

Citește și: VIDEO Moldova se unește cu România și UE, rutier, feroviar și energetic. Rusia lui Putin acuză și amenință

În practică, aceasta reprezintă o trecere de la asistența militară tradițională la coproducția de tehnologii de apărare, integrând inovația Ucrainei din timpul războiului în sistemul industrial de apărare european.

În orice scenariu post-conflict, rolul porturilor și căilor ferate românești în sprijinirea logisticii ucrainene va crește exponențial.

De asemenea, sprijinul de lungă durată al României pentru Republica Moldova - a cărei rețea este legată nodal de Ucraina - a jucat un rol indispensabil în a ajuta ambele țări să treacă prin patru ierni ale războiului energetic al lui Putin.

Planurile de accelerare a interconexiunilor electrice - cum ar fi linia Suceava-Cernăuți - și de extindere a cooperării privind rutele de gaze și capacitatea de stocare indică o integrare mai profundă a Ucrainei în rețeaua energetică regională.

Citește și: Lideri europeni și ai NATO, întâlniri cu Nicușor Dan. Soția lui Zelenski, primită de Mirabela Grădinaru

România joacă, de asemenea, un rol principal în avansarea înțelegerilor comerciale necesare pentru Coridorul Vertical, o rută de gaze planificată din Grecia către Ucraina. 

Acest efort deschide oportunități pentru creșterea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA către regiune și contribuie la poziționarea sud-estului Europei pentru eliminarea treptată a tuturor gazelor rusești de către Uniunea Europeană în 2027. 

Statutul României de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană - ancorat în proiectul offshore Neptun Deep - indică rolul viitor al resurselor Mării Negre în înlocuirea gazelor vândute anterior de Rusia. 

Strategic, acest lucru ar consolida rezistența Ucrainei, consolidând în același timp obiectivul României de a se poziționa ca un centru energetic regional care leagă Ucraina și Moldova de statele membre ale Uniunii Europene.

Bucureștiul se pregătește să își asume un rol cheie în reconstrucția Ucrainei, în special în porturi, infrastructură, logistică și integrare economică transfrontalieră. 

Datorită proximității sale geografice, accesului la mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene și parteneriatului strategic în creștere cu Kievul, România este probabil să devină una dintre principalele porți operaționale pentru proiectele de reconstrucție și cooperarea economică postbelică.