Cele două reuniuni au scos în evidență diviziuni importante.
La reuniunea G 20 de la Roma (30-31 octombrie), economiile dezvoltate au găsit cu greu consensul în privința modalităților care ar putea duce la respectarea Acordului de la Paris pe tema climei, din 2015. Un nou acord a venit, în cele din urmă: emisiile de gaze ar trebui să se reducă la zero până la mijlocul acestui secol.
Comunicatul G 20 a reafirmat angajamentul principalelor economii față de înțelegerea de acum 6 ani, din capitala Franței, acord care ar fi menit să limiteze media temperaturii de pe glob cu mult sub 2 grade, de preferință cu 1,5 grade Celsius.
Dar reuniunea G 20 nu a putut stabili și un termen limită în privința reducerii la zero a emisiilor.
Câteva angajamente lăudabile
Liderii au convenit să nu mai finanțeze instalațiile energetice bazate pe cărbune, dar nu au stabilit și modalități menite să reducă creșterea temperaturilor, după cum nu au hotărât nici vreun termen limită până la care să realizeze acest lucru.
Și încă un aspect nu este clar: cum vor fi sancționate statele (mari și puternice) care nu-și vor respecta angajamentele?
Economiile din G 20 sunt răspunzătoare de aproximativ 75% din emisiile poluante la nivel mondial. La conferința de presă de la închiderea reuniunii, președintele SUA Joe Biden a lăudat eforturile depuse de membrii G 20 pentru a soluționa problemele legate de schimbarea climei, dar a atras atenția că Rusia, China și Arabia Saudită s-au opus unei declarații mai categorice pe această temă.
Mai multe speranțe se legau, totuși, de reuniunea COP 26 de la Glasgow (31 octombrie - 2 noiembrie). Și, iarăși, rezultatele aveau să fie încurajatoare în formă, discutabile în fond.
Conferința trebuie (sau ar fi trebuit) să marcheze începutul unui deceniu decisiv de acțiune pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius până la finalul acestui secol, după cum afirma președintele american Joe Biden, la finalul turneului său în Europa.
La Glasgow, SUA și UE s-au angajat să reducă emisiile de metan cu 30% până în 2030. Alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul american Joe Biden a lansat oficial și un angajament global privind metanul, care a fost negociat timp de mai multe luni.
De asemenea, statele și-au luat un încurajator angajament pentru oprirea defrișărilor până la sfârșitul deceniului, dar și pentru acțiuni de împădurire.
Țările care au semnat documentul găzduiesc 85% din suprafața verde a planetei. Oprirea defrișărilor va avea o finanțare relativ generoasă.
Pachetul include circa 17 miliarde de dolari, finanțare publică și privată pentru restaurarea terenurilor degradate, sprijinirea comunităților indigene, protejarea pădurilor și atenuarea daunelor provocate de incendiile de pădure.
State sărace, precum Indonezia sau Congo, vor fi printre principalii beneficiari.
SUA revin pe frontul climatic, Rusia și China fac opoziție
Dar reuniunea de la Glasgow a scos în evidență mai curând diferențele majore de vederi dintre marii poluatori ai lumii.
India a făcut notă discordantă, asumându-și obiectivul neutralității carbonului de-abia din 2070. O poziție care a generat dezamăgire și pe care unii comentatori o pun pe seama naționalismului exacerbat al premierului Narendra Modi.
Pentru alții, a fost un mesaj direct de opoziție la adresa Occidentului – liderul indian vrea să se pună în fruntea grupului celor „nealiniați“.
Mai mult, președinții din Rusia, China și Brazilia au decis să nu participe la COP 26, deși aceste state au de jucat un rol cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice.
În mesajul video trimis la summit, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că, pentru a urmări construirea unei economii cu emisii zero până în 2060, Rusia se va baza pe resursele ecosistemelor forestiere și pe capacitatea lor semnificativă de a absorbi dioxidul de carbon pentru a produce oxigen. El a adăugat că țara sa deține aproximativ 20% din pădurile lumii.
Pe scurt: Rusia și China se pronunță pentru o tranziție mai lentă. Președintele Xi Jinping, care nu a părăsit deloc China de la începutul pandemiei, a trimis doar o scrisoare, plină de bune intenții, dar fără mari promisiuni.
Potrivit Ministerului de Externe chinez, Xi Jinping ar fi putut participa în condițiile în care ar fi existat condiții pentru o legătură virtuală. Rusiei și Chinei i s-a adăugat Turcia – președintele Recep Tayip Erdogan a invocat motive de securitate.
Aparenta lipsă de entuziasm din partea Beijingului și a Moscovei în lupta împotriva schimbărilor climatice este pusă de comentatori nu atât pe seama daunelor cauzate de pandemie economiilor lor, cât mai ales pe seama dependenței de combustibilii fosili.
Rusia se află într-o adevărată ofensivă gaziferă la adresa clienților vest-europeni. Parlamentul European și Comisia Europeană acuză Moscova că limitează în mod deliberat livrările de gaz pentru menținerea prețului la cote ridicate și împingerea Occidentului spre o dureroasă criză energetică în iarna care se apropie.
Președintele american Joe Biden nu a putut scăpa ocazia de a atrage atenția asupra forfait-ului ruso-chinez.
În opinia sa, preşedintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au comis o gravă eroare „întorcând spatele“ Conferinţei ONU privind schimbările climatice.
„Restul lumii a privit spre China şi s-a întrebat, ce aduc?“, a punctat preşedintele SUA, citat de Agenția France Presse.
„Acesta este un subiect gigantic şi au întors spatele. Cum poţi să faci asta şi să pretinzi leadership? Preşedintele chinez a pierdut o oportunitate de a influenţa oamenii din întreaga lume“, a continuat Biden. „La fel este şi cu Vladimir Putin“.
„Noi ne-am prezentat. Și, prin prezența noastră, am avut un impact profund asupra modului în care cred că restul lumii privește Statele Unite și rolul lor de lider“, a conchis liderul american.
Remarcile președintelui SUA reliefează o adevărată falie politică în privința abordării provocării climatice.
Climatosceptici din convingere sau... interes
Absenteistelor China, Rusia și Turcia li se adaugă un alt grup de state climatosceptice, care încearcă să întârzie cât mai mult acțiunile de limitare a emisiilor.
State precum Arabia Saudită (absentă), Africa de Sud, Brazilia sau India au înregistrat o creștere economică accelerată în ultimii 30 de ani, ceea ce le-a plasat pe primele locuri ale poluatorilor mondiali. China este de departe lider în această privință.
Adăugați în această grupă state precum Emiratele Arabe Unite, Iran, Kuweit sau Qatar. Pentru aceste state, petrolul este o resursă financiară indispensabilă și în același timp o sursă de influență regională și globală.
Țările dezvoltate
din occident
sunt, în principal,
responsabile
de degradarea
climei, afirmă
țările mai puțin
dezvoltate
Arabia Saudită a încercat să obțină ștergerea țintei de 1,5 C pentru încălzirea globală, stabilită la Forumul Climatic de la Paris din 2015.
Saudiții au promis neutralitatea în carbon în 2060, dar promisiunile lor sunt foarte puțin credibile câtă vreme tocmai intenționează să-și crească capacitatea de producție de la 12 la 13 milioane de barili de țiței pe zi până în 2027.
Toate aceste state consideră că țările dezvoltate din Occident sunt în principal responsabile de degradarea climei, prin dezvoltarea lor accelerată pe baza combustibililor fosili, în ultimii 150 de ani.
Din punctul lor de vedere, presiunile actuale legate de reducerea emisiilor de carbon țin de o anumită ipocrizie – Nordul bogat nu mai vrea să permită Sudului sărac să se dezvolte.
Iar dacă vrea, într-adevăr, să facă pași înainte în lupta contra încălzirii globale, atunci Occidentul nu are decât să plătească mai mult, mult mai mult decât se angajează în momentul de față.
Divergențe și în Occident
Problema este că nici națiunile care împreună constituie „Occidentul“ nu se află pe aceeași lungime de undă.
State dezvoltate precum Australia, Canada, SUA, Norvegia, Germania beneficiază de mari resurse convenționale (cărbune, petrol, gaze de șist), iar lobby-ul acestor industrii este foarte puternic.
„Am spus foarte clar că nu ne vom închide minele de cărbune sau centralele noastre de cărbune“, a declarat ministrul australian al Resurselor, Keith Pitt, pentru ABC.
Cererea de cărbune trebuie să crească până în 2030, a asigurat ministrul, care a adăugat că țara sa dispune de cărbune de foarte bună calitate, care va fi cerut în întreaga lume și va asigura slujbe în Australia.
În Uniunea Europeană, fronda țărilor central-europene față de vechii membri din Vest se resimte și pe teren climatic.
Uniunea Europeană (UE) a promis să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Valul de căldură din vara anului 2021 înregistrat în Europa, cu riscul crescut de incendii, inundațiile devastatoare din Germania și Belgia, tornadele devastatoare înregistrate în Polonia și Cehia, toate au constituit semnale mai mult decât îngrijorătoare. Suntem în al doisprezecelea ceas, au atras atenția experții climatici.
Pactul verde european întruchipează strategia pe termen lung a UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic.
Dar acest obiectiv ambițios poate fi atins doar dacă toate țările europene își sporesc eforturile și iau măsuri urgente.
Țările grupului Vișegrad, în general, se numără printre cele care fac cele mai puține eforturi pentru a contracara catastrofa climatică, amenințând chiar să blocheze noul proiect ambițios al Uniunii, Fit for 55 (reducerea cu 55% a emisiilor până în 2030).
Acestea își propun ținte mai îndepărtate privind neutralitatea (la orizontul anilor 2040) și resping ideea introducerii taxei carbon pentru locuințele și automobilele private.
Gergely Gulyás, ministrul ungar responsabil cu cabinetul premierului, a avertizat la începutul lunii noiembrie că statele central europene vor respinge planurile climatice dacă Bruxelles va insista să impoziteze locuințele și automobilele cetățenilor.
SUA contraatacă în Europa de Est cu tehnologia nucleară
Pe fondul atâtor diviziuni globale și regionale, SUA se pregătesc să facă un pas important în direcția reducerii dependenței estului Europei de resursele gazifere din Rusia.
Chiar la Glasgow, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au anunțat planul de construcție în România a primei centrale cu reactoare nucleare de mici dimensiuni (SMR), cea mai nouă tehnologie nucleară civilă.
Centrala va fi construită în parteneriat cu NuScale Power și va include 6 module. Inițial vor fi create peste 3.700 de locuri de muncă în SUA și România, cu potențial de a se ajunge la 30.000 pe măsură ce proiectul se va dezvolta, a precizat Casa Albă.
Astfel de mini-centrale, bazându-se pe tehnologii aplicate la submarinele nucleare, pot furniza energie pentru generarea de electricitate, încălzire centrală, desalinizare, producere de hidrogen și alte aplicații.
TEHNOLOGIE NOUĂ Preşedinţii Joe Biden şi Klaus Iohannis au anunţat, la Glasgow, construcţia unui reactor nuclear de mici dimensiuni în România, o tehnologie nouă, folosită pe submarinele nucleare
Presa de specialitate vorbește despre un design revoluționar de reactor modular mic (SMR), realizat complet din fabrică, capabil să genereze 77 MW de energie electrică folosind o versiune mai sigură, mai mică și scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă sub presiune.
Centralele electrice pot găzdui până la patru, șase sau 12 module de putere individuale și oferă beneficiile energiei fără carbon, reducând eforturile financiare asociate cu instalațiile nucleare de dimensiuni mari.
Potrivit Bussineswire, investitorul majoritar în NuScale este Fluor Corporation, o companie globală de inginerie, achiziții și construcții cu o istorie de 70 de ani în domeniul energiei nucleare comerciale.
Producătorul explorează acum extinderea programului în Ucraina și Polonia, două țări puternic dependente de resurse fosile și aflate sub presiunea Rusiei.
Varșovia și Kiev au criticat vehement construirea conductei North Stream 2 care leagă direct Rusia de Germania ocolind Ucraina.
Sub administrația Trump, Washingtonul a considerat proiectul o greșeală și chiar a impus sancțiuni companiilor implicate.
Administrația Biden și-a păstrat atitudinea critică dar, în efortul său de a-și consolida relația cu Europa, a acceptat proiectul, considerându-l prea avansat pentru a mai putea fi oprit.
Acum însă, Statele Unite „contraatacă“ în regiune cu noua tehnologie nucleară.
