Rusia își face de cap în estul sălbatic

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 14.12.2018 - 08:23

Austria, Ungaria, Cehia și Marea Azov. Trei puncte pe harta Europei centrale și de est în care influența Rusiei s-a manifestat, în ultima perioadă, aproape la vedere.

SHARE

Rusia își proiectează nestingherită puterea în zonele de la granița sa de vest și chiar în interiorul unor țări membre ale Uniunii Europene. Agită apele regional în mod repetat, pentru a avertiza că rămâne o putere globală demnă de luat în seamă.     

Ucraina: Conflict în Marea Azov

„Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au atins cel mai periculos nivel în ultimii ani, o fază care poate iniția următoarea etapă a conflictului dintre cele două țări“, a scris platforma americană de știri și opinii Vox, într-o analiză dedicată tensiunilor navale din Strâmtoarea Kerci.  Duminică, 25 noiembrie, marina militară rusă a tras asupra a trei vase ucrainene (două nave de război și un remorcher) care încercau să traverseze Strâmtoarea Kerci, un coridor naval foarte important din punct de vedere geostrategic, ce leagă Marea Neagră de Marea Azov. Cel puțin șase marinari au fost răniți. Rușii au reținut navele ucrainene, împreună cu cei 24 de marinari membri ai echipajelor. O navă de marfă a fost plasată de Moscova sub podul construit recent de Rusia, pentru a lega pe uscat teritoriul țării de Peninsula Crimeea, blocând intrările și ieșirile din strâmtoare. 

Cele trei nave ucrainene reținute de Rusia împreună cu cei 24 de marinari membri ai echipajelor


Tensiunea a escaladat rapid, situația a fost discutată în Consiliul de Securitate al ONU, în Ucraina a  fost instituită legea marțială pentru 30 de zile, liderii lumii au făcut declarații reținute și au îndemnat la calm, Germania s-a oferit să medieze conflictul, iar președintele SUA, Donald Trump, a anulat întrevederea cu Vladimir Putin de la summitul G20. Rusia a dislocat de-a lungul coastei rachete cu rază scurtă de acțiune, pentru a controla militar coridorul dintre
Marea Neagră și Marea Azov.

De ce a ales Moscova să escaladeze atât de rapid conflictul cu Kievul? Urmează o nouă invazie a teritoriului ucrainean, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea și regiunile din estul acestei țări? Întrebări la care Newsweek România încearcă să răspundă, în baza analizelor geostrategice făcute de diverși specialiști occidentali și publicate de mass media. 

Astfel, motivele pentru care Rusia a redevenit atât de agresivă la adresa Ucrainei sunt următoarele:

Controlul apelor din jurul Peninsulei Crimeei, a doua etapă după anexare 

Rusia a anexat Crimeea cu aproximativ cinci ani în urmă, în februarie 2014, și a invadat estul Ucrainei. După anexarea Crimeii, Moscova a blocat Strâmtoarea Kerci, pentru a controla rutele maritime, inclusiv pe cele ale vaselor ucrainene. În luna mai a.c., președintele rus Vladimir Putin a inaugurat un pod de 12 mile (19 km) peste strâmtoare, care leagă terestru Crimeea de Rusia, în ciuda protestelor Ucrainei.

Obiectivul Kremlinului este de a aduce complet sub controlul său teritoriul și apele din jurul Crimeei. „Acesta este, în parte, motivul pentru care a tras asupra navelor ucrainene: a fost o modalitate de a-și consolida dominația asupra căii navigabile“, scrie publicația online Vox. „Anexarea Crimeii este cea mai mare realizare a lui Putin în conflictul cu Ucraina, deoarece Rusia a obținut acces la porturi și căi navigabile noi. Pentru a-și consolida câștigurile teritoriale, Putin încearcă să aducă apele din jurul Crimeei sub controlul Kremlinului“, adaugă publicația online americană. „Rusia a fost angajată într-o politică de anexare și a Mării Azov încă de la finalizarea construcției podului peste strâmtoarea Kerci“, a susținut Michael Carpenter, un oficial de top al Pentagonului pentru Ucraina și Rusia din 2015 până în 2017, citat de Vox. El a explicat că Rusia „a început prin hărțuirea navelor comerciale din Ucraina, apoi și-a crescut capacitățile navale în regiune, iar acum a făcut următorul pas: atacarea navelor ucrainene, cărora le refuză accesul la căile navigabile.“

Afectarea exporturilor ucrainene de oțel și cereale, creșterea presiunii economice

Prin porturile de la Marea Azov, Mariupol și Berdiansk, Ucraina derulează majoritatea exporturilor sale de cereale și oțel. Această mare are astfel o miză economică foarte importantă pentru Kiev, iar șicanele Rusiei înseamnă mulți bani pierduți. Dacă ruta maritimă de transport a mărfurilor ucrainene nu este sigură, partenerii economici externi nu vor mai cumpăra cerealele și oțelul ucrainean, pe motiv că această țară nu-și poate onora obligațiile contractuale. „Mai mult de 80% din exporturile Ucrainei trec prin Marea Azov, ceea ce o face vitală pentru o Ucraina independentă. Este, de asemenea, un important centru de pescuit, care oferă hrană pentru întreaga regiune“, adaugă „Vox“.

Replică la obținerea de către Biserica Ortodoxă Ucraineană a independenței față de Moscova

Recent, Patriarhia Ortodoxă a Constantinopolului a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Timp de trei secole, biserica a fost un canal major prin care Moscova și-a răspândit influența în Ucraina, canal pe care riscă să-l piardă în totalitate. O problemă majoră pentru Vladimir Putin, deoarece schisma în interiorul ortodoxiei permite Ucrainei să devină mai independentă de Rusia.

După recunoașterea autocefaliei, Vladimir Putin riscă să fie perceput de propriii alegători drept un politician slab, motiv pentru care agresiunea împotriva Ucrainei poate corecta această percepție.

Implicarea în alegerile prezidențiale din Ucraina, de anul viitor

În martie 2019, în Ucraina vor avea loc alegeri prezidențiale. Actualul șef al statului, Petro Poroșenko, candidează pentru un nou mandat. În momentul de față, Poroșenko este al patrulea în sondajele de opinie, fiind creditat cu doar 8% din intențiile de vot. 

Premierul ceh Andrej Babis


Pe primul loc se află Iulia Timoșenko, care, potrivit sondajelor, are 20% din intențiile de vot. Motivul prăbușirii lui Poroșenko în preferințele electorale este liberalizarea treptată a economiei ucrainene, fapt care a dus la creșterea prețurilor la combustibil și a inflației. Strategia Rusiei de a crește presiunea economică asupra Ucrainei i-ar putea reduce și mai mult șansele lui Petro Poroșenko la prezidențiale. Sunt voci care susțin, însă, că „pericolul rusesc“ l-ar putea, dimpotrivă, face să recupereze în sondaje.

Putin vrea să oprească propriul declin în sondaje

Experții consideră că Vladimir Putin se folosește de aceste tactici militare agresive pentru a-și îmbunătăți rata de sprijin în rândul propriilor alegători, aflată în prezent în declin. Deși a promis că va transforma Rusia într-o putere economică globală, iar acest lucru va duce la o îmbunătățire a vieții rușilor de rând, liderul de la Kremlin a eșuat, pe fondul unui preț scăzut al petrolului, iar acest lucru l-a afectat electoral. Rata de creștere economică a Rusiei încetinește, iar rușii sunt tot mai nemulțumiți. 

Austria: Spionaj la nivel înalt 

Influența Rusiei s-a resimțit în Austria, țară unde a izbucnit recent un scandal de spionaj. Un fost colonel din armata austriacă, în vârstă de 70 de ani,  este suspectat că a spionat, timp de aproape 30 de ani, în favoarea Rusiei. Anunțul a fost făcut chiar de cancelarul Sebastian Kurz, şeful Guvernului de la Viena, care a dorit astfel să sublinieze de la nivelul cel mai înalt gravitatea acestei situații. 

Cehia și Austria, unde șefa diplomației este Karin Kneissl, sunt țări care susțin eforturile de 
PR ale Rusiei


Ministrul austriac al Apărării, Mario Kunasek, a precizat că ofițerul austriac era interesat de „sistemele de arme şi de situaţia migraţiei în Austria“. Pentru serviciile derulate, din 1990 până în 2018, el ar fi primit suma de 300.000 de euro.   

Devoalarea unui spion al Moscovei de către autoritățile austriece este relativ surprinzătoare, având în vedere că, după anexarea Crimeii, Austria a menţinut contacte diplomatice apropiate cu Rusia. 

Relaţiile au rămas destul de strânse chiar și după otrăvirea, în Marea Britanie, a fostului spion Serghei Skripal.

Atât de strânsă a fost relația bilaterală ruso- austriacă încât, în luna august a.c, ministrul de Externe al Austriei, Karin Kneissl, o apropiată a extremei-drepte austriece aflată la guvernare, l-a invitat la nunta ei pe Vladimir Putin. Evenimentul a avut loc la Gamlitz, o localitate viticolă situată în apropiere de Graz.  Mai mult, Kneissl a făcut o reverenţă în faţa preşedintelui rus în timpul unui dans, fapt care a scandalizat opoziția, presa și opinia publică din Austria. 

Incidentul a avut loc exact în perioada în care Austria deținea președinția rotativă a Consiliului UE, fapt care i-a determinat pe unii comentatori să aprecieze că avem de-a face cu o regie menită a scoate în evidență influența pe care Rusia o are în interiorul UE. Nu este prima dată când liderul de la Kremlin încearcă să divizeze țările din UE, cultivând legături cu partidele populiste de pe teritoriul acestora.

Karin Kneissl a devenit șefa diplomației austriece după ce a fost propusă de Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ), de extremă-dreaptă,  deşi nu face parte oficial din această formațiune. Un amănunt important este faptul că, în 2016, FPÖ a semnat un acord politic cu
Partidul Rusia Unită, al președintelui rus. Vladimir Putin a petrecut aproape două ore la nunta ministrului austriac de Externe, după care a fost condus la aeroport de premierul conservator Sebastian Kurz.

Ungaria: Azil politic pentru prietenul lui Putin

La sfârșitul lunii noiembrie, Ungaria a aprobat, în timp record, cererea de azil a  fostului premier macedonean Nikola Gruevski, condamnat în țara sa la doi ani de închisoare pentru corupție și delapidare. 

După sentință, acesta a fugit în Albania și Muntenegru, ajungând în cele din urmă în Ungaria. „De câteva luni încoace, este aproape imposibil să obţii azil în Ungaria, dacă nu ai statutul unui «refugiat VIP al lui Viktor Orban»“, scrie „Deutsche Welle“ într-o analiză dedicată subiectului. Foarte important de precizat că Viktor Orban este un prieten al lui Vladimir Putin, iar Nikola Gruevski este un politician naționalist, care a servit agendei rusești în țara sa. Concret, Gruevski s-a opus acordului cu Grecia referitor la redenumirea țării sale drept Macedonia de Nord, fapt care ar deschide drumul țării către aderarea la UE și NATO.

Viktor Orban șu Nicola Gruevski, doi dintre amicii președintelui rus în Europa de Est


În Macedonia, Rusia a făcut eforturi majore pentru a împiedica punerea în practică a acestui acord. Referendumul prin care trebuia aprobată noua denumire a țării nu a fost validat din cauza prezenței slabe la urne, însă, ulterior, Parlamentul a adoptat propunerea Guvernului referitoare la începerea procedurii de amendare a Constituţiei.

După ce a Gruevski a primit azil, Opoziția din Ungaria s-a declarat consternată de această decizie. Márta Demeter, membră a formaţiunii liberal-ecologiste LMP, a scris pe Facebook că premierul Ungariei, Viktor Orban, și cercul său au devenit „fiefuri ale crimei organizate internaționale“. Lajos
Bokros, reprezentant al opoziției, a apreciat că „guvernul mafiot din
Ungaria“ a transformat țara într-un „loc ascuns al crimei“.

Purtătorul de cuvânt al Fidesz, János Halász, a catalogat criticile opoziției drept „circ de purici“. „Gruevski nu este terorist, ci o persoană supusă persecuţiei politice, îndreptățită să beneficieze de protecție, amenințarea reală pentru Ungaria fiind migrația“, a spus el.

Cehia: Fiul premierului, sechestrat în Crimeea

Un caz halucinant s-a petrecut și în Cehia, o altă țară cu legături apropiate cu Rusia. Premierul ceh, Andrej Babis, a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, după ce a fost acuzat că, în 2017, şi-a trimis cu forţa fiul în Crimeea. Scopul său ar fi fost să-l împiedice să depună mărturie împotriva sa, într-un caz de fraudă cu fonduri europene destinate construirii staţiunii de lux „Cuibul
berzei“, din apropiere de Praga. Dezvăluirile au fost făcute chiar de fiul său, Andrej Babis jr. (35 de ani), într-o înregistrare video pe care a pus-o la dispoziția jurnaliștilor de investigații ai publicației online Seznamzpravy. Acuzațiile sale publice la adresa tatălui său au fost dramatice. 

El a povestit că a fost răpit şi reţinut în Peninsula Crimeea, anexată de ruşi, și că a avut de ales între „a lua o vacanţă prelungită“ aici și a fi închis într-un spital de psihiatrie. 

Potrivit lui Babis jr., în Crimeea ar fi fost ţinut cu forța de doi ruşi. Unul dintre aceștia este psihiatru și i-a mai fost pacient în timpul şederii sale într‑un spital de psihiatrie din Praga. „Am fost reţinut împotriva voinţei mele în Sevastapol, apoi în Ialta. Apoi ne-am reîntors acasă  şi am fugit în Elveţia cu autobuzul“, a povestit el reporterilor.

În prezent Andrej Babis jr. locuiește în Elveţia, având și cetățenia acestei țări. Este acuzat în dosarul „Cuibul berzei“ împreună cu tatăl său. 

Premierul Andrej Babis a respins acuzaţiile de răpire, susținând că fiul său este bolnav psihic, suferă de tulburare bipolară, motiv pentru care a fost sub tratament și observație. „Nu este adevărat că fiul meu a fost răpit. A părăsit Republica Cehă în mod voluntar. Această chestiune a fost investigată de poliţie, care a ajuns la concluzia că nu a avut loc nicio răpire (…) Filmarea în secret (...) a unui om bolnav psihic este respingătoare şi dezgustătoare“, a precizat Babis.

„Totul mi se pare a fi o conspiraţie sălbatică“, a apreciat preşedintele ceh Milos Zeman. 

„Înainte, putea spune că totul era un complot şi nu făcuse nimic rău. Acum, există un videoclip. Chiar dacă cehii nu cred ce spune fiul, ei văd că există ceva foarte rău în familia primului ministru“, a comentat analistul politic Jiri Pehe de la Universitatea din New York, citat de „Guardian“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.