România, ultima în UE la rata locurilor de muncă vacante. Nivelul este de patru ori sub media europeană

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ratei locurilor de muncă vacante, într-un moment în care și piața europeană a muncii dă semne de încetinire.

România, ultima în UE la rata locurilor de muncă vacante. Nivelul este de patru ori sub media europeană

În trimestrul al doilea din 2026, rata din România a fost de numai 0,5%, de patru ori mai mică decât media UE, de 2%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Situația s-a deteriorat și față de anul trecut: Institutul Național de Statistică arată că în România mai erau 26.500 de locuri de muncă vacante, cu 4.900 mai puține decât în trimestrul al doilea din 2025.

Datele Eurostat arată o diferență importantă între România și statele europene în care cererea de angajați rămâne ridicată.

În trimestrul al doilea din 2026, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,1% în zona euro și de 2% la nivelul întregii Uniuni Europene. România se situează la numai 0,5%.

Indicatorul arată ponderea locurilor de muncă vacante în totalul posturilor – ocupate și vacante – și nu trebuie confundat cu rata șomajului.

O rată redusă poate indica o cerere mai mică de forță de muncă din partea angajatorilor, însă indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date privind ocuparea, șomajul, evoluția economică și dificultățile companiilor de a găsi personal.

La nivel european, cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante a fost înregistrată în Țările de Jos, cu 4,1%. Urmează Belgia, cu 3,3%, Malta, cu 3,1%, și Austria, cu 2,9%.

Diferența dintre România și Țările de Jos este astfel de peste opt ori.

La polul opus clasamentului se află România, cu 0,5%, urmată de Polonia și Bulgaria, ambele cu 0,8%, și Spania și Slovacia, cu câte 0,9%.

România coboară de la 0,6% la 0,5% într-un singur an

Rata locurilor de muncă vacante din România a continuat să scadă.

În trimestrul al doilea din 2025, aceasta era de 0,6%, potrivit Eurostat. Un an mai târziu a coborât la 0,5%. Tendința de reducere a numărului de posturi disponibile este însă vizibilă în mare parte din Europa.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, rata locurilor de muncă vacante a crescut în numai trei state membre, a rămas stabilă în opt și a scăzut în 15.

Cele mai importante reduceri au fost consemnate în Cipru, cu 0,7 puncte procentuale, Belgia, cu 0,6 puncte, și Austria, cu 0,5 puncte procentuale.

În sens opus, Slovenia a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale, Grecia de 0,2 puncte, iar Suedia de 0,1 puncte.

Atât în zona euro, cât și în întreaga Uniune Europeană, rata locurilor de muncă vacante a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025, dar și față de trimestrul precedent.

Datele naționale confirmă tendința observată de Eurostat.

Potrivit Institutului Național de Statistică, România avea în trimestrul al doilea din 2026 aproximativ 26.500 de locuri de muncă vacante.

Numărul acestora a scăzut cu 1.800 față de trimestrul precedent și cu 4.900 comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

INS estimează rata locurilor de muncă vacante la 0,52%, cu 0,03 puncte procentuale sub nivelul din primul trimestru al anului și cu 0,09 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul al doilea din 2025.

Valoarea de 0,52% raportată de INS și cea de 0,5% prezentată de Eurostat sunt compatibile, diferența fiind dată de nivelul de precizie cu care este prezentat indicatorul.

Unde se mai fac angajări. Peste 19% dintre posturile vacante sunt la stat

Există diferențe importante și între sectoarele economiei românești.

Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante a fost înregistrată în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde indicatorul a ajuns la 1,41%.

Urmează intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, precum și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 0,90%.

O parte importantă a posturilor disponibile se regăsește în sectorul bugetar. Acesta a concentrat peste 19% din numărul total al locurilor de muncă vacante din România.

În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 2.700 de posturi, administrația publică avea 1.400 de locuri vacante, iar învățământul aproximativ 1.000.

La celălalt capăt al clasamentului, cele mai puține posturi vacante au fost raportate în industria extractivă și în tranzacțiile imobiliare, cu aproximativ 100 de locuri pentru fiecare dintre cele două domenii.