România și Polonia, ținte pentru armata Rusiei. Ce date obține Putin prin incursiuni cu drone și rachete

O rachetă de croazieră identificată de Polonia drept Kh-101 i-a traversat spațiul aerian 100 de kilometri  și s-a prăbușit în apropiere de Tarnawa-Kolonia, în Voievodatul Lublin, la doar doi kilometri de clădiri rezidențiale.

Împreună cu incursiunile cu drone în România, incidentele au adus date militare valoroase pentru armata Rusiei, care a pornit o campanie de distrugere a rutelor de aprovizionare cu arme a Ucrainiei.

Rusia consideră România și Polonia principalele centre prin care armele aliaților NATO ajung în Ucraina.

România și Polonia, ținte strategice pentru armata Rusiei. Ce date obține prin incursiunile cu drone și rachete  

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat că avioane de vânătoare poloneze fuseseră mobilizate - două avioane F-16, două avioane MiG-29 și un avion Saab 340 AEW -, iar mijloacele de supraveghere NATO monitorizau deja zborul rachetei.

Tusk a declarat că Varșovia va lua în considerare posibilitatea de a transfera către Ucraina rachete suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot.

„Următoarele 100 de zile ar putea decide rezultatul acestui război”, a declarat Tusk după discuții cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, dar nu a dat detalii.

Incidentul cu racheta rusească urmează incidentelor cu drone din România și chiar dacă acestea nu reprezintă atacuri militare deliberate, acesta constituie una dintre cele mai grave încălcări ale teritoriului NATO de către Rusia. 

Aceste incidente arată un model actual de operațiuni militare rusești care generează din ce în ce mai mult riscuri directe de securitate pentru membrii Alianței.

Planificatorii misiunilor ruși știau că rutele rachetelor de croazieră din apropierea orașului Lvov prezentau un risc nu neglijabil de deviere către Polonia și pot avea un impact accidental cu victime, provocând o escaladare priculoasă.

Ce informații au obținut rușii prin incursiunile cu drone și rachete în România și Polonia

Experții militari sunt în unanimitat de acord că rușii au exploatat incidentele, testând viteza de reacție a apărării acestor țări și efectivele puse în mișcare, procedură, amplasare pentru contracararea dronelor și rachetei rusești.

Obținerea unor informații din aceste incidente nu dovedește că scopul inițial al acestora a fost colectarea de date, dar rușii au exploatat momentele.

În privința rachetei din Polonia, lansată de un avion rusesc strategic, aceasta a rămas complet funcțională, nejustificând explicația unei defecțiuni.

Punctele de referință programate demonstrau o rută către Polonia. Datele misiunii recuperate arătau o direcție deliberată spre vest, cea mai puternică dovadă că nu intrat accidental în Polonia.

Racheta și-a schimbat cursul înainte de a ajunge la graniță. Ruta a trecut pe lângă o bază militară și stație radar. Acest lucru ar putea indica recunoaștere, provocare sau semnalizare strategică deliberată.

Mijloacele de supraveghere rusești erau neobișnuit de active. Colectarea de semnale rusești aeriene, spațiale sau terestre la scară largă, îndreptate spre estul Poloniei, ar putea sugera un test planificat.

Structurile rusești de informații electronice și de comandă militară au putut observa: când radarele poloneze au detectat prima dată racheta, ce stații radar au iluminat-o sau au urmărit-o, cât de repede au fost desfășurate avioanele de vânătoare, dacă bateriile de apărare aeriană terestre au activat radarele de țintire, ce comunicații, proceduri de avertizare și niveluri de comandă au fost declanșate, circumstanțele în care Polonia a ales să nu tragă, potrivit Defense Express.

Explicațiile experților militari ruși

Experții militari ruși nu neagă că aceste incursiuni cu drone și rachete în România și Polonia ar fi deliberate. Ei explică, de exemplu, că, în noaptea de 30 iulie, armata rusă a lansat un atac masiv cu arme combinate împotriva regiunilor vestice ale Ucrainei, pentru că acolo se află „întreprinderi de aviație, depozite, aerodromuri, centre de antrenament și instalații de producție legate de drone”.

Citește și: Spania trimite detașamentul Paznic pentru apărarea României. Are elicoptere NH-90 pentru doborârea dronelor

Operațiunea a implicat rachete de croazieră Kh-101 și Kalibr, rachete balistice Iskander-M și KN-23, precum și rachete balistice modificate și rachete de croazieră hipersonice Zirkon.

Acest atac masiv venea la o zi după ce un avion KC-767A al Forțelor Aeriene Italiene a zburat spre Rzeszów, Polonia, principalul centru logistic NATO care oferă asistență militară Ucrainei.

KC-767A sunt cunoscute în principal pentru realimentarea aeriană, dar oferă și o capacitate valoroasă de transport aerian strategic, permițând transport de marfă și personal.

Experții militari ruși susțin că, după ce au fost alocate noi fonduri pentru înarmarea Ucrainei, există furnizări continue de armament, de aceea Rusia, în această etapă a războiului, se concentrează pe distrugerea rutelor logistice.

Citește și: Războiul hibrid al Rusiei cu România. „Cu cât ajută mai mult Ucraina, mai multe drone vor zbura spre țară”

„Coridorul românesc peste Dunăre este încă operațional. Am lucrat și acolo, dar nu la o scară atât de mare. Deci există o lacună. Dar inamicul folosește acum mai mult Polonia”, scriu analiștii militari ruși.

„Cel mai probabil, Franța și Germania vor începe acum negocierile cu polonezii pentru a deschide puncte suplimentare de trecere a mărfurilor, lângă Luțk. Forțele NATO ar putea, de asemenea, să stabilească un „pod aerian”. Dacă se întâmplă acest lucru, Rusia va începe atacuri active asupra aerodromurilor în termen de zece zile.”

„Conform planului, după atacurile asupra porturilor Odesa și Herson, prin care trec proviziile occidentale, am lansat un atac masiv în spatele Ucrainei – în regiunile Lvov, Vinița, Hmelnițki și Ivano-Frankivsk. Acest lucru este necesar pentru a bloca și aceste rute logistice”, explică experții militari pentru presa rusă.