Miniștrii de Externe din cele trei țări au agreat în această primăvară asupra oportunității construirii unui format internațional prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere aprofundată.
Prima Conferință de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc la 5 aprilie 2022, la Berlin. Cu acest prilej, a fost lansată Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, care a generat un important sprijin politic, financiar și tehnic în beneficiul direct al Chișinăului.
Conferința de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro. În acest cadru, România a anunțat un sprijin bugetar direct de 10 milioane de euro, în plus față de pachetele de sprijin acordate anterior.
Citește și: SUA vrea să-și crească prezența în Marea Neagră: „Această viziune corespunde pe deplin României”
România acordă un sprijin substanțial Republicii Moldova, în principal prin:
- Acordul de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, intrat în vigoare la 12 mai 2022;
- sprijinul bugetar direct de 10 milioane de euro anunțat la Conferința de la Berlin din 5 aprilie 2022;
- asistența oficială pentru dezvoltare consistentă acordată anual Republicii Moldova de către România (cifrele preliminare pentru 2021: 54,5 milioane euro, din care 43,7 milioane euro reprezintă asistență în domeniul educației și al formării profesionale);
- ajutoare umanitare (de ex., în cursul anului 2022 - combustibili, inclusiv 5000 tone păcură, în valoare de 3,8 milioane euro), transfer de expertiză și alte forme de asistență.
Prin organizarea Conferinței de la București sunt vizate cu precădere:
- transmiterea unui mesaj politic ferm de angajament internațional pentru susținerea Republicii Moldova într-o perioadă complicată din punct de vedere economic și securitar;
- transformarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova într-un instrument cu caracter permanent, la nivel inter-guvernamental – care abordează provocările curente, dar privește și către viitor, fiind orientat către necesitățile de asistență pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova;
- consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova drept vector menit să ajute la avansarea într-un ritm susținut a reformelor, a modernizării și conectării ireversibile a Republicii Moldova la spațiul european, precum și la o mai bună articulare și coordonare a asistenței internaționale în sprijinul Chișinăului;
- utilizarea Platformei pentru aducerea treptată a Republicii Moldova în atenția prioritară a tuturor donatorilor cu tradiție (spre ex., în cadrul proceselor administrative de programare și de direcționare a asistenței pentru dezvoltare);
- susținerea eforturilor complexe ale autorităților de la Chișinău pe calea integrării europene; este vizată mobilizarea de sprijin pentru autoritățile de la Chișinău în vederea îndeplinirii obiectivelor prioritare de reformă fixate în Opinia din 17 iunie 2022 a Comisiei Europene, privind cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Republica Moldova.
De ce este nevoie de o platformă de sprijin
Republica Moldova se confruntă cu un cumul de crize, cu efecte exacerbate de consecințele agresiunii militare ilegale, premeditate, nejustificate și neprovocate a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Citește și: Turcia negociază militar exportul grânelor ucrainene, dar a permis Rusiei să le vândă pe cele furate
Social: Încă din primele zile de după declanșarea invaziei militare ruse în Ucraina, Republica Moldova a fost nevoită să gestioneze un aflux masiv de refugiați, devenind țara cu cel mai mare număr de refugiați, raportat la numărul de locuitori. La finalul lunii iunie 2022 peste 70.000 dintre aceștia, în proporție covârșitoare femei și copii, se găseau în continuare pe teritoriul Republicii Moldova. Cheltuielile aferente gestionării acestui fenomen sunt estimate la cca 1 milion euro/zi.
Economic: Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat de asemenea perturbări grave ale fluxurilor economice, comerciale și de transport, astfel că Republica Moldova a pierdut accesul la unele piețe tradiționale, spre care se îndreptau exporturi de produse agricole (de ex., fructe și legume). Prețurile la materii prime, combustibili, precum și la îngrășăminte au crescut, fapt ce a determinat consecințe negative directe asupra sectorului agricol al Republicii Moldova.
Energie: Totodată, criza energetică, manifestată începând cu toamna anului trecut (în contextul dificultăților convenirii unui nou contract de aprovizionare cu Gazprom), a fost adâncită de creșterea substanțială a prețurilor la aprovizionarea cu gaze naturale și la energia electrică pe piețele internaționale în ultimele luni, antrenând diverse măsuri de sprijin în plan intern.
Finanțe: Astfel, la acest moment, bugetul de stat al Republicii Moldova se găsește sub presiunea combinată a:
- creșterii cheltuielilor: pe de o parte, au apărut cheltuieli excepționale, neprevăzute (pentru gestionarea fluxurilor de refugiați), iar pe de alta, a fost nevoie de majorarea cheltuielilor aferente prestațiilor sociale (pentru compensarea creșterii prețurilor la energie);
- inflației în creștere, alimentate de creșterile prețurilor la resurse de bază, energie, alimente pe piața internațională;
- opțiunilor limitate de sporire a încasărilor: activitatea economică se resimte de pe urma întreruperii lanțurilor de aprovizionare; în plus, contextul regional de securitate se menține volatil, ceea ce face dificilă atragerea investițiilor străine.
