Steaua lui David desenată pe clădiri locuite de evrei. Pista aeroportului din Daghestan luată cu asalt în căutarea evreilor, un episod amintind de pogromurile din Imperiul Rus.
Acest val de antisemitism ar putea zgudui nu doar Europa, ci întreaga ordine internațională postbelică.
În Europa, teatrul celei mai abominabile acțiuni umane pe care a cunoscut-o istoria, Holocaustul, sentimentul de frică al comunităților evreiești crește. Și crește până acolo încât evreii din Europa încep să trăiască cu sentimentul unei schimbări fundamentale în existența lor.
Atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului a fost descris ca fiind cel mai mare măcel împotriva evreilor produs într-o singură zi de la programul de exterminare al lui Hitler.
Un antisemitism latent, rezidual, a supraviețuit în Europa chiar și după ce lumea a devenit conștientă de ororile celui de-Al Doilea Război Mondial. Mult timp, acesta a rămas ascuns în straturile profunde ale societăților. Imaginați-vă mâlul de pe fundul unui lac.
Deasupra, apa este limpede și așa rămâne până când se produce o zguduire, o furtună. Mâlul se ridică și apa devine tulbure.
Și furtuni au fost multe în ultimii ani.
Regimurile iliberale și-au bazat dis-cursurile pe amenințarea lui George Soros, care ar urmări distrugerea națiu-nilor și a familiei. Tot Soros – evreul Soros – a fost făcut vinovat pentru valul migraționist din 2015.
Mesajele conspiraționiste răspândite pe rețelele sociale în timpul pandemiei au sporit antisemitismul: Rotschild, din nou Soros, teoriile Qanon. Toate, amplificate de mașina de dezinformare a mișcării anti-vacciniste.
Peste antisemitismul european, de extracție creștină, s-a suprapus apoi tot mai puternic antisemitismul de factură islamistă. Evreii europeni se îngrijorează de acumularea antisemitismului, în timp ce sentimentul pro-palestinian crește.
Demonstrații uriașe pro-palestiniene au ocupat deja străzile marilor capitale - Foto: Profimedia Images
Criza umanitară din Gaza, ca urmare a ofensivei israeliene la scară largă poate fi un nou combustibil pentru antisemitismul în ascensiune. Demonstrații uriașe pro-palestiniene au ocupat deja străzile marilor capitale europene, unii participanți scandându-și sprijinul pentru obiectivul Hamas de a elimina Israelul. O baie de sânge în Orientul Mijlociu ar avea consecințe dintre cele mai grave și pe pământ european.
Tensiunile dintre marile populații musulmane din Franța, Germania și alte state europene - ele însele adesea supuse urii și violenței - și comunitățile evreiești nu sunt de dată recentă. De la incursiunile israeliene în Gaza, începând cu 2009, acestea se fac simțite. Acum doar s-a ajuns la un nivel extrem de periculos, pentru că valul de antisemitism se suprapune cu avansul forțelor distructive care sapă la baza democrațiilor occidentale, punându-le deja sub o mare presiune.
Valul de antisemitism este, în cele din urmă, o parte integrantă a mișcării mai largi de contestare a sistemului de pace stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial și a sistemelor de guvernare liberale.
Autoritarism și revanșă
Conflictul din Orientul Mijlociu este unul local cu rezonanță globală. În spatele lui se conturează deja un grup al statelor autoritare – de la Rusia și Iran la Turcia, China și până la Coreea de Nord.
Desigur, ele susțin, mai mult sau mai puțin vocal, nu doar cauza palestiniană, nu soluția „celor două state“, îmbrățișată și de puterile occidentale ci de-a dreptul tezele maximaliste ale Hamas.
Pentru liderul turc Recep Tayip Erdogan, Hamas nu este organizație teroristă, ci o mișcare de eliberare legitimă. Desigur, conducătorul autoritar de la Ankara uită că o întreagă lume democratică socotește PKK drept organizație teroristă.
O bombă cu bile a fost detonată lângă o mașină de poliție în Berlin-Neukölln la 4 noiembrie. Un copil și doi ofițeri de poliție au fost răniți - Foto: Profimedia Images
El a ținut Suedia la ușa NATO acuzând-o că susține terorismul, prin adăpostirea unor lideri și activiști kurzi, pe care Ankara îi consideră teroriști. Ambasadorul rus la ONU a susținut, nici mai mult, nici mai puțin, că Israelul nu are dreptul să se apere întrucât este o forță de ocupație.
Oficial, atât Turcia cât și Rusia recunosc statul Israel și totuși se aliniază organizației Hamas, care are trecută în carta sa fundamentală ideea ștergerii Israelului de pe hartă. Retorica lor de dată recentă are însă o țintă mai largă decât statul evreu. Se îndreaptă împotriva întregii lumi libere care susține dreptul israelului de a se apăra, după atacul Hamas.
Dar dincolo de poziționarea de partea Hamas, aceste puteri mai au și alte lucruri în comun: sunt regimuri autoritare, dictatoriale sau totalitare și se poziționează împotriva democrațiilor liberale, nutresc un anti-occidentalism feroce.
Pe zidul exterior al părții evreiești a Cimitirului Central din Viena au fost făcute cu spray o svastică și inscripția Hitler în fața sălii de ceremonii din Viena, cartierul Simmering, la 1 noiembrie 2023 - Foto: Profimedia Images
Aceste puteri sunt unite de spiritul de revanșă. Rusia vrea să răzbune prăbușirea URSS. China vrea să dea replica Occidentului pentru „Secolul umilinței“ – perioada dintre 1839 și 1949, când imperiul decăzut se afla la cheremul puterilor occidentale.
În plus, regimul comunist de la Pekin nu mai face un secret din dorința de a-și alipi Taiwanul, insula chineză care a menținut sistemul democratic.
În Turcia, Erdogan năzuiește la vechea glorie imperială. Alături de acestea, lideri ai unor țări mai mici nutresc la rândul lor visuri de mărire: Orban pentru Ungaria, Vucic pentru Serbia, de ce nu, cu gândul la fosta Iugoslavie.
Grupul puterilor autoritare încearcă să submineze tabăra liberală și profită din plin de idioții utili din interiorul democrațiilor care, instinctiv, se situează de partea Hamas, urcă pe valul de antisemitism și contestă din interior ordinea liberală.
Steaua lui David, simbolul religiei evreiești și al statului Israel, a fost aplicată pe mai multe clădiri din Paris - Foto: Profimedia Images
Aceste mișcări contestatare sunt alimentate cu cantități uriașe de fake-news și prezentări distor-sionate ale faptelor. Niciun război nu a fost acompaniat de atâta dezinformare precum acesta.
Dincolo de puterile cu rol de lider al lumii autoritare se află dorința de revanșă a ceea ce numim „Sudul global“. Națiuni din Africa, Asia și America Latină consideră perioada colonială motivul pentru rămânerea lor în urmă din punct de vedere economic și social.
Ele văd în Rusia, China, Turcia sau Iran vârfurile de lance în bătălia istorică pentru demolarea influenței Occidentului.
Ofensiva israeliană în Gaza se va încheia, într-o bună zi și, cel mai probabil, structurile Hamas din această zonă vor fi lichidate. Aceasta nu va însemna distrugerea terorismului, așa cum nu a fost cazul nici cu AlQaeda, nici cu Statul Islamic.
Această caracatiță se reface, oricâte brațe i se retează. Lumea liberă va continua să lupte cu terorismul sub diferite forme – iar aceasta nu s-a schimbat, măcar de la 11 septembrie 2001 încoace. Dar dincolo de aceasta, frontul mai larg, deschis de puterile autoritare împotriva lumii libere, este aici ca să rămână.
Deocamdată, avem un câștigător: Rusia
Odată cu reaprinderea conflictului în Orientul Mijlociu, Rusia speră că atenția occidentală se va deplasa în cele din urmă de la Ucraina. Iar o extindere la scară regională, implicând Libanul și apoi, poate, Iranul și Statele Unite, cu reverberații până în Siria, Irak și Yemen, va fi cu atât mai bună pentru Kremlin.
În primul rând că resursele militare pentru Ucraina, deja în scădere, ar putea deveni și mai sărace – un pericol de care Kievul este conștient.
Deja Kremlinul privește cu interes către Washington. În Camera Reprezentanților a fost introdusă o rezoluție pentru separarea pachetului de ajutor propus de Casa Albă pentru Israel și Ucraina. Inițiatori: deputați din tabăra MAGA, zona dură din jurul lui Donald Trump. Este o veste rea pentru Kiev, date fiind reticențele față de Kiev din zona dură a republicanilor.
Președintele rus Vladimir Putin împreună cu lideri religioși după o ceremonie de depunere de flori cu ocazia Zilei Unității Naționale în Piața Roșie, la Moscova - Foto: Profimedia Images
Pentru multe țări europene, o escaladare a conflictului, pe lângă creșterea tensiunilor regionale și deturnarea atenției de la Ucraina, ar genera și o criză energetică.
Ca urmare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, după invadarea Ucrainei, europenii și-au mutat atenția către resursele din Orientul Mijlociu și până în Asia Centrală, trecând prin Caucaz: de la Qatar și Arabia Saudită, la Azerbaidjan și până la Kazahstan și Turkmenistan. Există și o altă direcție, către Nordul Africii, Algeria și Libia, state afectate la rândul lor de instabilitate.
O explozie în Orientul Mijlociu ar putea priva Europa de resursele energetice vitale din zonă. Asta convine Rusiei care, departe de a fi declanșat ea însăși conflictul, îl exploatează acum în propriul interes, încurajând Hamas dar mai ales sponsorul său iranian.
Un alt avantaj pentru Kremlin: scăderea presiunii internaționale, date fiind victimele civile din Gaza, ca urmare a intervenției israeliene.
O dezbatere internațională extrem de fierbinte a izbucnit în legătură cu victimele civile în urma intervenției israeliene în Gaza.
Aceasta convine Kremlinului. Propaganda rusă poate invoca acum „dublul standard“, așa cum au făcut-o și cu alte ocazii. „Voi ne criticați pentru victimele civile din Ucraina și ne acuzați de crime de război. Dar nu faceți același lucru cu Israelul“. Este deja refrenul care se aude dinspre Moscova.
