Războaiele și inteligența artificială pun în pericol obiectivele climatice. Ce se decide la COP31?
Aproape 200 de țări participă la summitul climatic COP31 din Turcia, într-un moment în care războaiele, criza energetică și consumul uriaș de electricitate al inteligenței artificiale complică lupta împotriva încălzirii globale.
Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, a început luni, 9 noiembrie, în Antalya, Turcia. Reprezentanții a aproape 200 de state încearcă să găsească soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în condițiile în care conflictele militare și dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale cresc presiunea asupra resurselor energetice.
Negocierile se desfășoară pe fondul unor avertismente tot mai severe privind încălzirea planetei. Un raport ONU publicat în octombrie arată că lumea se îndreaptă spre depășirea pragului de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris.
Anul 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai călduroși patru ani înregistrați vreodată.
Războaiele și inteligența artificială pun în pericol obiectivele climatice. Ce se decide la COP31?
Războiul dintre Statele Unite și Iran a perturbat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și a determinat creșterea prețurilor combustibililor la nivel mondial.
În paralel, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile asupra exporturilor energetice rusești au schimbat fluxurile internaționale de aprovizionare.
În aceste condiții, mai multe state au revenit la combustibili fosili pentru a-și asigura necesarul de energie.
Coreea de Sud, India și Thailanda se numără printre țările asiatice care au crescut utilizarea cărbunelui sau au adoptat măsuri pentru extinderea producției de electricitate din această sursă.
Administrația președintelui american Donald Trump promovează, la rândul său, creșterea producției de petrol, gaze naturale și cărbune. Statele Unite evită pentru al doilea an consecutiv cooperarea internațională privind schimbările climatice.
Inteligența artificială consumă tot mai multă energie
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale reprezintă o provocare suplimentară.
Centrele de date care susțin sistemele AI necesită cantități uriașe de energie electrică, iar extinderea lor contribuie la creșterea cererii mondiale și, în funcție de sursele utilizate, a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Turcia intenționează să propună guvernelor și companiilor semnarea unui angajament privind dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a inteligenței artificiale.
Citește și: Un nou raport ONU cu privire la costurile de mediu ale tehnologiei inteligenței artificiale (AI)
Turcia vrea electrificarea a peste o treime din economia mondială până în 2035
Una dintre principalele propuneri ale summitului este creșterea ponderii economiei mondiale electrificate de la aproximativ 20% în prezent la peste 33% până în 2035.
Măsura ar putea accelera înlocuirea vehiculelor, centralelor termice și altor echipamente care folosesc direct combustibili fosili cu alternative electrice.
Totuși, organizațiile de mediu critică inițiativa deoarece nu impune ca energia electrică suplimentară să provină din surse cu emisii reduse.
Astfel, electrificarea nu garantează automat reducerea poluării dacă producția suplimentară de electricitate se bazează pe cărbune sau gaze.
Mai multe state insulare din Pacific, amenințate de creșterea nivelului mărilor, solicită un calendar internațional mai clar pentru renunțarea la combustibilii fosili.
În schimb, unele țări producătoare de petrol și gaze, inclusiv Arabia Saudită, susțin că aceste resurse pot continua să fie utilizate împreună cu tehnologii de reducere sau captare a emisiilor.
Citește și: Inteligența artificială are o problemă cu apa. Cum ar putea soarele și vântul să o rezolve?
Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției ONU privind schimbările climatice, a avertizat că progresele actuale sunt mult prea lente pentru a răspunde gravității situației.
El a susținut că dezvoltarea energiei regenerabile poate reduce dependența statelor de combustibilii fosili și poate proteja economiile de fluctuațiile prețurilor.
Chris Bowen, reprezentantul Australiei care conduce negocierile COP31, a afirmat că Acordul de la Paris produce rezultate, dar că ritmul schimbărilor trebuie accelerat.
Conferința din Antalya se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, iar rezultatul negocierilor va arăta dacă statele pot ajunge la noi angajamente comune în ciuda crizelor energetice și geopolitice, conform Reuters.
