Primele alegeri parlamentare în Siria, după doborârea lui Bashar al-Assad, prietenul lui Putin
Siria organizează, duminică, 5 octombrie 2025, primele alegeri parlamentare după doborârea regimului lui Bashar al-Assad, prietenul lui Putin, care a fugit în Rusia în decembrie 2024.
Preşedintele interimar Ahmed al-Sharaa, fost combatant al Al-Qaeda ajuns la putere după ce l-a răsturnat pe Bashar al-Assad în decembrie anul trecut, încearcă să-şi consolideze baza politică într-o ţară devastată de 14 ani de război.
Alegerile constituie o etapă cheie în tranziţia regimului, dar suscită îngrijorări cu privire la reprezentativitatea votului indirect, relatează News.ro, citând Reuters.
Citește și: Siria cere ajutor Rusiei împotriva Israelului. Putin vrea să-și păstreze bazele și portul Tartus
Primele alegeri parlamentare în Siria, după doborârea lui Bashar al-Assad, prietenul lui Putin
Colegiile electorale regionale, compuse din 6.000 de alegători, vor desemna două treimi din cele 210 de locuri din Parlamentul sirian.
Votarea va începe la ora 09:00 ora locală (06:00 GMT - 09.00 - ora României), iar secţiile de votare se vor închide la ora 17:00.
Un comitet numit de Ahmed al-Sharaa a aprobat 1.570 de candidaţi.
Autorităţile declară că recurg la un scrutin restrâns, în loc de unul universal, din cauza lipsei de date demografice fiabile şi a strămutării a milioane de sirieni din cauza războiului.
Citește și: Serghei Lavrov acuză: Minorități etnice și religioase, victime ale unor epurări în Siria
Invocând motive de securitate şi politice, autorităţile au decis, de asemenea, să amâne alegerile în trei provincii controlate de grupuri minoritare. Din cauza acestei decizii, 19 locuri din Parlament ar urma să rămână vacante.
Aceste măsuri au fost criticate vehement, criticii afirmând că un scrutin parţial şi indirect nu este reprezentativ şi că gestionarea acestuia este prea centralizată.
Analiştii estimează că procedura actuală ar urma să conducă la un rezultat dominat de bărbaţii proveniţi din majoritatea sunnită siriană.
Această perspectivă l-ar putea determina pe Ahmed al-Sharaa, care a promis în repetate rânduri să favorizeze incluziunea, să atribuie o treime din locurile rămase femeilor şi reprezentanţilor minorităţilor. Însă observatorii se tem că acesta ar putea profita de ocazie pentru a centraliza puterea.
