Nu este prima dată. În al doilea război mondial, Rusia Sovietică a aruncat în aer Barajul Niprului

DE Florin Budescu | Actualizat: 09.06.2023 - 21:05
Barajul Niprului - Hidrocentrala Lenin, pe 1 ianuarie 1941 - Foto: Profimedia Images

Dezastrul de la Barajul Nova Kahovka nu e o premieră pentru Moscova. În al II-lea război mondial, Rusia Sovietică a aruncat în aer Barajul Niprului, pentru a opri înaintarea Germaniei, prin Ucraina, spre Rusia, în era sovietică. Iosif Stalin a dat ordinul.

SHARE

Rușii au aruncat în aer Barajul Niprului, de la Zaporoje, care alimenta Centrala Electrică Dneprostroi.

Nu e prima oară. 1941 - Rusia a aruncat în aer Barajul Niprului

Atunci, Rusia Sovietică a evacuat Dnepropetrovsk, marele centru industrial al Ucrainei de atunci. Lozovsky, purtătorul de cuvânt al sovieticilor, a declarat presei: 

Am aruncat în aer barajul Niprului, pentru a nu permite acestui prim copil al Planului cincinal sovietic să cadă în mâinile bandiților lui Hitler.

Toate măsurile au fost luate pentru a nu permite germanilor să folosească barajul și mașinile.

Citeşte şi: Crimeea a rămas fără apă potabilă după atacul asupra barajului Kahovka. Kremlinul acuză un sabotaj

Politica „Nimic pentru Germania”

Pe 29 august 1941, URSS şi-a distrus Barajului Niprului, care alimenta cea mai puternică centrală hidroelectrică din Europa și a cărei finalizare a durat opt ​​ani.

Inutil să spunem şi istoria demonstrează că Germania lui Hitler tot a înaintat dincolo de Nipru, în pofida acţiunii destructive ordonate de Iosif Visarionovici Stalin.

Este cel mai mare act de distrugere din Rusia, de la incendierea Moscovei, în anul 1812. Barajul Niprului, prin Hidrocentrala Lenin, furniza energie unor mari zone agricole și industriale, de pe ambele maluri ale Niprului, și a fost un simbol remarcabil al civilizației industriale sovietice.

Citeşte şi: Armata lui Putin a aruncat în aer un baraj de 800 de ori cât cel de la Vidraru

Ca şi acum, când Hidrocentrala Nova Kahovka furniza energie electrică pentru 4 milioane de ucraineni, aflaţi pe malurile Rezervorului Niprului, dar şi în amonte şi aval de acesta.

Purtătorul de cuvânt al guvernului sovietic, anunțând distrugerea barajului, a spus că "nu numai guvernul, ci toți cetățenii sovietici sunt hotărâți să conducă războiul în așa fel încât puterea germană să devină mai slabă pe zi ce trece", spre deosebire de ceea ce se întâmplase în Vest, unde fiecare nouă ocupație adăugase potenţial de război german.

„Aici, germanii nu vor primi materii prime, alimente sau utilaje”, a spus el.

Politica pământului ars şi fântânilor otrăvite

Recoltele au fost distruse sau recoltate și ascunse, iar mare parte din mașinile agricole au fost luate.

Barajul se afla la câteva mile nord de orașul Zaporoje, avea 762 de metri lungime și 48 de metri înălțime.

Ridicase nivelul râului cu 36 de metri și a făcut Niprul navigabil pe aproape 2.100 de kilometri, prin eliminarea pragurilor. A fost nucleul regiunii industriale electrificate din cotul Niprului și sursa de energie pentru centrala electrică Dneprostroi, de pe malul de vest al râului.

"Act de sabotaj sacrificial"

Investiţia a fost de aproximativ 110.000.000 de dolari. Împreună cu centrala electrică proprie, a fost construit sub îndrumarea inginerilor americani.

Barajul explodat a fost numit de jurnalistul JL Gavin, pentru The Observer, un „act gigantic de sabotaj sacrificial”, pe 31 august 1941, conform The Guardian.

"Puternicul Baraj Lenin”, scria The Observer, a fost aruncat în aer, deși nu este specificat în ce moment. Transmisia energiei electrice a încetat. Este parțial înlocuit cu generatoare alternative.

Duminica trecută, am descris această lovitură ca fiind cel mai gigantic act de sabotaj sacrificial din istoria lumii. Expresia nu are nevoie de o atenuare.

Sate inundate, vieţi sacrificate de Moscova, ca şi acum

Înaintarea germană poate fi împiedicată de curenții și inundațiile provocate de distrugerea barajului Lenin. Explozia a inundat satele de-a lungul malurilor râului Nipru, ucigând mii de civili și militari, de ambele părți ale conflictului.

După preluarea zonei, germanii au reconstruit parțial barajul. Doi ani mai târziu, în timp ce forțele sovietice îi împingeau din Ucraina , trupele naziste l-au aruncat în aer şi ele, pentru a doua oară.

La sfârșitul războiului, sovieticii au reconstruit barajul. Ulterior, în anii 50 - 70, URSS, cu investiţii enorme, a edificat un sistem numit Cascada Niprului, format din şase lacuri de acumulare, numite "rezervoare".

Ultimul dintre acestea era Rezervorul Nova Kahovka. Primul este încă Rezervorul sau Marea Kiev, pe care Moscova plănuieşte să-l distrugă cu o rachetă.

URMĂREŞTE-NE PE GOOGLE NEWS

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te