Pelerinii ajută medicina. Ce descoperă medicii în drum spre Mecca

DE Jess Craig | Actualizat: 31.08.2018 - 07:20

Cadrele medicale din întreaga lume au pus la punct o strategie inteligentă pentru a combate bolile infecţioase din ţările afectate de conflicte

SHARE

De la începutul lunii iulie, musulmani din toată lumea sosesc în Arabia Saudită pentru hajj, pelerinajul islamic anual la Mecca şi una dintre cele mai mari adunări recurente în masă. Împreună cu pelerinii sosiţi din 180 de ţări – se estimează că numărul lor a ajuns la 2 milioane până la finalul ritualului anual la sfârşitul lunii august – sunt şi 25.000 de cadre medicale care le monitorizează starea de sănătate.

În ultimii ani, numărul epidemiilor de boli infecţioase a crescut ca urmare a tulburărilor civile, a conflictelor şi a migraţiei în masă din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. „Războaiele şi haosul pe care îl lasă în urmă deseori furnizează condiţiile optime pentru dezvoltarea şi reapariţia bolilor transmisibile“, a scris în 2017 Rasha Raslan de la Universitatea Americană din Beirut, într-un articol publicat în Graniţele Sănătăţii Publice. În Siria, de exemplu, războiul civil de şapte ani a dus la colapsul sistemului public de sănătate. Spitalele şi clinicile au fost distruse, cadrele medicale au fugit din ţară şi există o criză de medicamente cum sunt antibioticele, antiinflamatoarele şi chiar lichide care se administrează intravenos. Programele de imunizarea a copiilor au fost stopate şi distrugerea sistemului de canalizare, precum şi lipsa accesului la apă potabilă au dus la creşterea numărului de epidemii simultane de tuberculoză, leishmanioză cutanată, rabie, hepatită, enterovirus, dizenterie, salmonella, infecţii ale tractului respirator superior şi epidemii de gripă.

În Siria, Irak şi Sudanul de Sud, au reapărut boli pe vremuri eradicate, aproape eradicate sau prevenibile prin intermediul vaccinării, cum ar fi poliomelita şi pojarul. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Yemen-ul şi Somalia s-au confruntat de curând cu cea mai letală epidemie de holeră din ultimii ani. Aceste medii predispuse la conflict au dat naştere şi unor boli mai puţin obişnuite. Satele distruse de schimburile de focuri şi raidurile aeriene au devenit teren fertil pentru înmulţirea insectelor şi a animalelor fără stăpân, lucru care duce la un risc sporit de transmitere a unor boli ca leishmanioza, rabia şi scabia. Cazurile de boli precum bruceloza, toxoplasmoza, meningita şi listerioza sporesc şi ele, din cauza contaminării alimentelor şi apei.

O binecuvântare deghizată. Informațiile obținute în cadrul unui hajj sunt inestimabile. Printre altele, ajută la prevenirea răspândirii pandemiilor


În conflictele recente, organizaţiile pentru ajutor umanitar au avut un acces extrem de limitat la zonele afectate, ceea ce face dificilă înţelegerea dimensiunii reale a problemelor. „În problema perturbării sistemelor de sănătate publică din zonele şi ţările afectate de conflicte, evenimentele care presupun adunări de mase oferă posibilitatea instituirii unui sistem de tip santinelă (sistem implementat când este necesară colectarea de date de calitate despre o anumită boală, date care nu pot fi obţinute printr-un sistem pasiv – n.r.) complet şi a unor intervenţii privind sănătatea publică“, potrivit unui comentariu recent din The Lancet, semnat de autori printre care se numără fostul ministru adjunct saudit al Sănătăţii, Ziad Memish.

Memish este considerat un pionier al medicinii de masă - a fondat în 2012 Centrul de Colaborare WHO pentru Medicina Adunărilor de Masă – iar Arabia Saudită este creditată cu oficializarea specialităţii. Pe parcursul anilor, guvernul saudit a primit informaţii şi asistenţă tehnică din partea Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Statele Unite, din partea WHO şi a altor organizaţii de sănătate publică. Conform lui Memish, Arabia Saudită direcţionează eforturile şi fondurile alocate sănătăţii publice către hajj.

Cele 25.000 de cadre medicale sunt detaşate în estul Arabiei Saudite pentru a trata pelerinii bolnavi, dar şi pentru a colecta date epidemiologice şi, în unele cazuri, mostre biologice. Inspectorii de sănătate publică, personalul asistentelor, experţii în sănătate publică şi medicii vor stabili puncte de control în fiecare dintre cele 13 puncte de trecere terestre, aeriene şi maritime a frontierei Arabiei Saudite. Echipele vor verifica fişele de imunizare ale pelerinilor şi vor administra medicaţie profilactică şi vaccinuri anti poliomelită unde este cazul.

Pe parcursul hajj, sute de echipe mobile de supraveghere, compuse din medici cu experienţă, se vor deplasa prin taberele temporare în căutarea indivizilor care prezintă simptome ale unei boli infecţioase. În plus faţă de spitalele permanente din Mecca şi Medina, în fiecare an sunt organizate aproximativ 25 de spitale şi clinici temporare cu peste 5.000 de paturi.

Prin intermediul acestor eforturi concertate, Memish estimează că vor fi strânse date epidemiologice importante pentru aproximativ 60% dintre persoanele participante la hajj, informaţiile fiind trimise ulterior unui centru de comandă pentru supravegherea în timp real şi analizarea datelor. 

Toate datele colectate vor fi publicate şi trimise către WHO şi comunitatea sănătăţii mondiale.

Importanţa studiului este inestimabilă. Datele colectate vor constitui informaţii importante pentru orice intervenţie umanitară în curs sau efort internaţional de protecţie a sănătăţii publice. Vor oferi, de asemenea, o perspectivă asupra unor agenţi patogeni noi sau emergenţi, informaţii care ar putea ajuta comunitatea sănătăţii mondiale să prevină pandemiile. Înţelegerea tipurilor de boli prevalente într-o ţară le va permite cadrelor medicale să pregătească cu mai mare precizie stocurile de medicamente necesare şi să trateze populaţia.

În trecut, studiile făcute pe participanţii la hajj au examinat prezenţa unor patogeni rezistenţi la medicaţie, furnizând informaţii critice despre tiparele de transmitere a bolilor. Având în vedere faptul că Ministerul Sănătăţii din Arabia Saudită nu poate monitoriza pelerinii odată ce aceştia se întorc în ţările natale, nu este clar cum se transmit bolile pe parcursul călătoriei, deşi cercetătorii din domeniul sănătăţii publice au căzut de acord cu faptul că pelerinii, mai ales cei compromişi din punct de vedere imunitar, au un risc mai mare de contractare a unei boli infecţioase din cauza densităţii populaţiei şi a interacţiunilor sociale de proximitate.

Deşi eforturile Arabiei Saudite de a supraveghea răspândirea bolilor sunt extensive, există o serie de limitări, a menţionat Yara Asi, lector la Universitatea din Florida Centrală şi care a studiat populaţiile afectate de conflicte. Unele dintre cele mai vulnerabile populaţii ale lumii – cei mai bolnavi, mai bătrâni şi mai săraci – nu vor participa la hajj. Ceea ce înseamnă că unele tipare epidemiologice în dezvoltare s-ar putea să nu reflecte ceea ce se întâmplă cu populaţii întregi. Cu toate acestea, Memish spune că „Nu cred că există niciun fel de forum mai bun decât această adunare anuală extrem de organizată care să poată oferi o mai bună înţelegere asupra ceea ce se întâmplă în ţările afectate de conflict şi greu de accesat“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.