Casa Albă ia în considerare invitarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Alaska, unde preşedintele Donald Trump are programată o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare, potrivit unui înalt oficial american şi a trei persoane informate cu privire la discuţiile interne, informează News.ro, citând NBC News.
„Se discută despre asta”, a spus una dintre persoanele informate despre discuţii.
Războiul din Ucraina, tranșat de Trump și Putin în Alaska. Zelenski, invitat surpriză de Casa Albă?
Oficialul american de rang înalt şi persoanele informate despre discuţii au spus că nu s-a finalizat nicio vizită şi că nu este clar dacă Zelenski va fi în cele din urmă în Alaska.
Oficialul de rang înalt al administraţiei a spus că este „absolut” posibil. „Toată lumea speră foarte mult că acest lucru se va întâmpla”, a spus oficialul.
Citește și: Zelenski caută sprijin european, după confirmarea summitului Trump - Putin
Întrebat dacă SUA l-au invitat oficial pe Zelenski în Alaska, un oficial de rang înalt al Casei Albe a spus: „Preşedintele rămâne deschis la un summit trilateral. În acest moment, Casa Albă se concentrează pe planificarea întâlnirii bilaterale solicitate de preşedintele Putin”.
Guvernul ucrainean nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Trump a anunţat vineri că se va întâlni cu Putin pe 15 august în Alaska, în încercarea de a asigura un armistiţiu în Ucraina. Iniţial, Casa Albă a condiţionat întâlnirea dintre Trump şi preşedintele rus de o întâlnire între Putin şi Zelenski, dar Trump a declarat ulterior că aceasta nu era o condiţie prealabilă.
Dacă Zelenski ar călători în Alaska, nu este clar dacă el şi Putin s-ar afla vreodată în aceeaşi încăpere, a spus una dintre persoanele informate cu privire la discuţii.
Intensificarea eforturilor diplomatice menite să pună capăt războiului din Ucraina vine după ce trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin la Moscova înainte de termenul limită stabilit de preşedinte pentru ca liderul rus să accepte un armistiţiu sau să se confrunte cu noi sancţiuni.
Citește și: Trump și Putin se vor întâlni în Alaska la 15 august. Cum va arăta harta Ucrainei după
Putin nu a acceptat încetarea focului, dar a propus contururile unui acord pentru a pune capăt războiului, care ar permite Rusiei să păstreze mari porţiuni din teritoriul ucrainean. Zelenskyy a declarat sâmbătă, într-un ton provocator, că ucrainenii „nu vor ceda teritoriul lor ocupanţilor”.
Trump a declarat vineri că între Rusia şi Ucraina „vor avea loc unele schimburi de teritorii în beneficiul ambelor părţi”.
Sâmbătă, oficialii administraţiei au încercat să obţină sprijinul guvernului ucrainean şi al liderilor europeni pentru un potenţial armistiţiu.
Citește și: Putin și-a informat aliații că se întâlnește cu Trump. De ce are nevoie de sprijinul lui Xi Jinping?
Poziția aliaților europeni înainte de summitul Trump-Putin: „Trebuie să existe un final onest”
Principalii lideri europeni au făcut apel duminică, 10 august 2025, la menţinerea presiunii asupra Rusiei pentru a obţine pacea şi şi-au reiterat sprijinul pentru Ucraina, înaintea summitului anunţat între Vladimir Putin şi Donald Trump, care face Kievul să se teamă de un acord fără acordul său, potrivit AFP.
„Orice decizie luată împotriva noastră, orice decizie luată fără Ucraina, ar fi o decizie împotriva păcii”, a avertizat Zelenski pe reţelele de socializare, adăugând că „ucrainenii nu îşi vor abandona pământul ocupanţilor”.
„Trebuie să existe un sfârşit onest al acestui război şi depinde de Rusia să pună capăt războiului pe care l-a început”, a insistat preşedintele ucrainean sâmbătă seara în discursul său zilnic către populaţie. Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.
În cursul unei convorbiri telefonice purtate sâmbătă cu premierul britanic Keir Starmer, Volodimir Zelenski i-a îndemnat, de asemenea, pe aliaţii săi europeni să ia „măsuri clare” pentru a defini o abordare comună, într-un moment în care şi ei sunt marginalizaţi de la negocieri.
Sâmbătă seara, principalii lideri europeni şi-au exprimat convingerea că „doar o abordare care să combine diplomaţia activă, sprijinul pentru Ucraina şi presiunea asupra Federaţiei Ruse” ar putea avea succes.
„Salutăm activitatea preşedintelui Trump de a opri masacrul din Ucraina” şi „suntem pregătiţi să sprijinim această activitate atât pe cale diplomatică, cât şi prin menţinerea sprijinului nostru militar şi financiar substanţial pentru Ucraina” şi „prin menţinerea şi impunerea de măsuri restrictive împotriva Federaţiei Ruse”, au declarat liderii Franţei (Emmanuel Macron), Italiei (Giorgia Meloni), Germaniei (Friedrich Merz), Poloniei (Donald Tusk), Marii Britanii (Keir Starmer) şi Finlandei (Alex Stubb), precum şi preşedinta Comisiei Europene (Ursula Von Der Leyen).
„Calea către pace în Ucraina nu poate fi trasată fără Ucraina”, au adăugat aceştia, reiterându-şi ataşamentul „faţă de principiul conform căruia frontierele internaţionale nu ar trebui modificate prin forţă” şi afirmând că „actuala linie de contact (linia frontului) ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”.
Iniţiativa lui Trump a provocat o activitate diplomatică intensă. Preşedintele ucrainean a avut convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron şi cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez.
La rândul său, ministrul britanic de Externe, David Lammy, i-a primit sâmbătă la Londra pe vicepreşedintele american JD Vance, pe şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andriï Iermak, şi pe fostul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Omerov, alături de consilierii europeni pentru securitate naţională, pentru a „discuta despre următorii paşi către pacea din Ucraina”.
Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a avut o conversaţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin.
La rândul său, Putin nu a mai pus piciorul pe teritoriul american din 2015, de pe vremea preşedintelui Barack Obama.
Întrucât Statele Unite nu recunosc Curtea Penală Internaţională (CPI), care a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru transferul „ilegal” de copii ucraineni în Rusia, Putin nu se teme să fie arestat în acest teritoriu din nord-vestul extrem al continentului american, pe care l-a cumpărat de la Rusia în 1867.
Putin vrea 4 regiuni din Ucraina
După mai bine de trei ani de lupte, poziţiile ucrainene şi ruse sunt încă ireconciliabile.
Moscova cere Ucrainei să cedeze patru regiuni parţial ocupate (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la livrările de arme occidentale şi la orice aderare la NATO.
Aceste cerinţe sunt inacceptabile pentru Kiev, care doreşte retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi desfăşurarea unui contingent european, la care Rusia se opune.
Pe teren, confruntările şi atacurile mortale continuă, în timp ce armata rusă continuă să avanseze în est împotriva unui adversar mai mic şi mai puţin bine echipat.
Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a revendicat cucerirea oraşului Yablonivka din regiunea industrială şi minieră Doneţk (est), unde se concentrează majoritatea luptelor.
Forţele ruse, care şi-au accelerat înaintarea în ultimele luni, ameninţă în prezent două bastioane ucrainene din Donbass, Kostiantynivka şi Pokrovsk, precum şi oraşul strategic Kupiansk din regiunea Harkov.
