Președintele SUA Donald Trump a declarat vineri, la Casa Albă, că în cadrul unui viitor acord de pace între Ucraina și Rusia ar putea avea loc „schimburi de teritorii” în beneficiul ambelor părți.
Liderul american nu a precizat însă care sunt progresele în negocieri sau ce zone ar putea fi vizate.
Pacea în Ucraina. Trump confirmă un posibil schimb de teritorii cu Rusia. Kievul va recupera o parte
„Vor exista schimburi de teritorii în beneficiul fiecăreia, dar vom vorbi despre asta mai târziu sau mâine. Este complicat, nu este chiar uşor”, a afirmat Trump, adăugând: „Vorbim despre un teritoriu afectat de lupte de peste trei ani şi jumătate (...) vom recupera o parte din el”.
Anunțul vine în contextul în care Donald Trump a confirmat pe rețeaua sa, Truth Social, că „mult așteptata întâlnire” cu președintele rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august, în statul Alaska, nord-vestul SUA.
„Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Alaska. Urmează și alte detalii”, a postat Trump pe Truth Social, vineri seara.
Foto: Profimedia images
Citește și: Trump și Putin se vor întâlni în Alaska la 15 august. Cum va arăta harta Ucrainei după
Ce teritorii vrea Putin din Ucraina
Rusia a cerut ca parte a negocierilor ca Ucraina să îi cedeze oficial cele patru regiuni controlate parțial de armata rusă — Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson — precum și peninsula Crimeea anexată în 2014.
În prezent, Kievul deține controlul parțial asupra nordului regiunilor Zaporojie și Herson, precum și asupra unei părți din Donețk.
De asemenea, Moscova solicită ca Kievul să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să își reducă semnificativ capacitățile militare.
Citește și: Negocieri de pace SUA - Rusia, fără Ucraina la masă. Trump, față-n față cu Putin. Zelenski, exclus
Aceste condiții au fost catalogate de Ucraina drept inacceptabile. Kievul cere retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său și garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv continuarea livrărilor de armament și, în lipsa aderării la NATO, desfășurarea unui contingent militar european în Ucraina — propunere respinsă categoric de Rusia.
Cum a arătat conflictul „înghețat” dintre Rusia și Ucraina înainte de invazia din 2022
După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a sprijinit insurgența din Donețk și Lugansk, ceea ce a dus la un conflict „înghețat” gestionat prin acordul Minsk II din 2015, aplicat doar parțial până la invazia din 2022.
Un exemplu recent de conflict „înghețat” este cel dintre Rusia și Ucraina, desfășurat în anii de dinaintea invaziei din 24 februarie 2022. Situația a început după ce Rusia a invadat și anexat peninsula Crimeea, în primăvara lui 2014, și a alimentat o insurgență armată în regiunile Donețk și Lugansk, invocând protecția populației rusofone.
Regimul condus de Vladimir Putin a furnizat armament avansat separatiștilor pro-ruși, care l-au folosit inclusiv pentru a doborî, aparent din greșeală, zborul civil MH-17, tragedie soldată cu moartea a aproape 300 de persoane.
Războiul din estul Ucrainei a intrat într-o fază „înghețată” odată cu semnarea acordului Minsk II, în 2015, la Minsk, de către Ucraina, Rusia, Germania și Franța. Documentul prevedea încetarea focului, retragerea armelor grele și crearea unei zone de securitate de 400 de kilometri la frontiera ruso-ucraineană, monitorizată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
