Liderul AUR, Claudiu Târziu, a declarat, săptămâna trecută, că vrea anexarea unor teritorii din Ucraina. În acest context revizionist, România ar fi obligată să iasă din NATO. Târziu a fost copreședinte al AUR și este unul dintre liderii marcanți ai partidului.
Citește și: Liderul AUR, Claudiu Târziu, vrea anexarea unor teritorii din Ucraina și să ieșim din NATO
Ulterior, presa rusă a preluat cu frenezie declarațiile iresponsabile ale lui Claudiu Târziu. Liderul AUR, Claudiu Târziu, și politicianul maghiar, Laszlo Torotskai, au fost lăudați în ziarul finanțat de Vladimir Putin și guvernul rus - Rossiyskaya Gazeta.
Oficiali ucraineni pentru Newsweek, după revendicările teritoriale ale lui Târziu: „Asta vrea Putin”.
Citește și: Claudiu Târziu lăudat în ziarul lui Putin după ce au vrut anexarea unor părți din Ucraina
În acest context, Newsweek International a publicat un amplu articol în care a cerut și poziția oficială a Ucrainei față de dorințele revizioniste ale AUR, Claudiu Târziu și George Simion.
Publicăm articolul integral din Newsweek International
Două partide de extremă dreapta din țările NATO au revendicat porțiuni din Ucraina, exprimându-și dorința de a cuceri părți din țară și, probabil, exploatând o ipotetică victorie a președintelui rus, Vladimir Putin, și a forțelor sale care luptă în această țară.
În ultima săptămână, liderii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și ai Mișcării Maghiare Patria Noastră au evocat posibilitatea de a anexa părți din vestul Ucrainei, invocând revendicări teritoriale care datează de sute de ani.
Revendicările vin în contextul în care conflictul dintre Ucraina și Rusia se apropie de aniversarea a doi ani de la izbucnirea acestuia.
Newsweek a contactat Ministerul ucrainean de Externe pentru a solicita un comentariu cu privire la afirmațiile ambelor părți.
Claudiu Târziu, unul dintre liderii AUR, a declarat săptămâna trecută într-un discurs: "Nu vom fi cu adevărat suverani decât după ce vom restabili statul român în granițele sale naturale". El a spus că acestea ar include regiunile din vestul Ucrainei: Basarabia, Bucovina de Nord și Transcarpatia.
"Basarabia trebuie să se întoarcă acasă", a spus Târziu. "Bucovina de Nord nu poate fi uitată, Basarabia de Sud, Ținutul Herța, Transcarpatia, tot ceea ce a fost și este al națiunii române trebuie să revină în granițele statului". Târziu a adăugat: "Scopul nostru este ca România să fie una dintre țările fruntașe din lume".
László Toroczkai, liderul Mișcării Patria Noastră, a pus, de asemenea, ochii pe Transcarpatia, care cuprinde regiunea Zakarpatia, cea mai vestică din Ucraina.
"În ceea ce privește războiul din Ucraina, mesajul nostru este foarte simplu: încetarea imediată a focului, pace și o rezolvare prin discuții", a declarat Toroczkai într-un videoclip postat pe site-ul partidului său.
Dacă acest război se va încheia cu pierderea statalității Ucrainei, pentru că și acest lucru este în cărți, atunci, ca unic partid maghiar care adoptă această poziție, dați-mi voie să semnalez că revendicăm Transcarpatia."
Astfel de revendicări teritoriale nu sunt noi, în special în rândul extremei drepte naționaliste din ambele țări. Cu toate acestea, astfel de sentimente se extind. Premierul ungar Viktor Orbán, de exemplu, a înfuriat atât România, cât și Ucraina, în noiembrie 2022, purtând o eșarfă de fotbal pe care era reprezentată harta unei Ungarii extinse.
Oleksandr Merezhko, membru al parlamentului ucrainean și președinte al comisiei pentru afaceri externe a organismului, a declarat pentru Newsweek că revendicările teritoriale simultane reprezintă o preocupare pentru Ucraina din cauza momentului.
"Rusia încearcă să înceapă o ofensivă", a declarat Merezhko. "Asta este exact ceea ce vrea Putin. Nu exclud ca aceste declarații să fie cumva coordonate. În același timp, nu văd - până acum - o reacție puternică la aceste declarații inacceptabile din partea autorităților din Ungaria și România".
"Astfel de declarații sunt periculoase mai ales acum", a adăugat Merejko.
Kremlinul caută în mod obișnuit să folosească ca armă partidele europene de extremă dreapta și de extremă stânga în eforturile sale de a destabiliza capitalele occidentale. George Simion, un co-lider al AUR, a fost acuzat anterior de serviciile secrete ucrainene de legături din trecut cu serviciile de securitate rusești.
Atât AUR, cât și Mișcarea Patria Noastră, au îmbrățișat în mod tradițional opinii pro-ruse. Aceasta din urmă a descris Ucraina ca fiind o țară neprietenoasă și a îndemnat Kievul să renunțe la terenurile ocupate de forțele Moscovei în schimbul păcii. AUR a ripostat împotriva sprijinului militar românesc pentru Ucraina, afirmând că războiul "nu este al nostru".
Relațiile tensionate dintre Ucraina și Ungaria sunt anterioare invaziei la scară largă a Moscovei, fiind subminate de o dispută de lungă durată cu privire la drepturile minorității maghiare care trăiește în vestul Ucrainei.
Dușmănia s-a adâncit de la atacul Rusiei, din 20 februarie 2022, din cauza rolului de "spoiler" al lui Orbán în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Liderul populist de dreapta a încercat în mod repetat să blocheze sau să atenueze sancțiunile UE și încă stă în calea extinderii NATO pentru a include Suedia.
Bucureștiul a fost un partener-cheie pentru Kiev din februarie 2022, furnizând o gamă largă de arme și provizii pentru apărătorii Ucrainei și servind ca o conductă vitală pentru ajutorul occidental și pentru exporturile ucrainene.
Această poziție pro-ucraineană ar putea fi contestată în cursul acestui an și anul viitor prin intermediul alegerilor prezidențiale și parlamentare. AUR se află pe locul al doilea în sondaje, după Partidul Social Democrat, care, cu sprijinul Partidului Național Liberal de centru-dreapta, conduce coaliția de guvernare condusă de premierul Marcel Ciolacu.
