Procurorul-şef european, Laura Codruţa Kövesi, începe joi în Bulgaria prima sa vizită în străinătate de la începerea activităţii Biroului Procurorului Public European (EPPO), la începutul lunii iunie. Vizita este mai degrabă una surprinzătoare, întrucât nu a fost anunţat niciun program, relatează euractiv.com.
Este de aşteptat ca Laura Codruţa Kövesi să vorbească la Sofia despre incapacitatea Bulgariei de a desemna cei 10 procurori europeni delegaţi la care ţara are dreptul. Până în prezent Bulgaria a selectat doar patru candidaţi pentru aceste funcţii, candidaţii pentru celelalte şase poziţii fiind respinşi de Colegiul EPPO în 7 aprilie întrucât nu îndeplineau criteriile de eligibilitate.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Antiaeriana rusească nu reușește să doboare o dronă turcească Bayraktar-TB2
Kövesi a fost lăudată de către oficialităţile bulgare care susţin o reformă radicală a justiţiei şi care solicită demisia actualului procuror general al Bulgariei, Ivan Gheşev.
Întâlnire cu un procuror controversat
Una dintre principalele întrebări este dacă şefa EPPO se va întâlni cu Gheşev, văzut de mulţi ca garantul unui statu quo convenabil criminalităţii organizate din Bulgaria.
CITEȘTE ȘI: Fiul Vioricăi de la Clejani spune că a consumat droguri la Alex Velea. Pedeapsa: 7 ani de pușcărie
Miercuri, intrările în Palatul Justiţiei din Sofia au fost blocate de către manifestanţi, care cer de mai multe luni demisia lui Ivan Gheşev, pe care îl acuză de ''protejarea oligarhiei''. Acţiunile demonstranţilor s-au reluat săptămâna trecută după anunţul SUA privitor la impunerea de sancţiuni împotriva a şase cetăţeni bulgari acuzaţi de corupţie.
Bulgaria este membră a Uniunii Europene de peste 14 ani şi, în pofida presiunilor Comisiei Europene şi ale partenerilor europeni, Sofia nu a reuşit să condamne niciun politician de rang înalt pentru fapte de corupţie.
EPPO, care ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
Activitatea EPPO este complementară celei a Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au optat să nu participe la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca, relatează Agerpres.
