"La summit vom întări şi mai mult Ucraina şi vom stabili o viziune pentru viitorul ei. Sper că liderii aliaţi să convină asupra unui pachet cu trei elemente pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă înainte de summitul din 11-12 iulie din capitala Lituaniei, citat de agențiile EFE și Agerpres.
Politicianul norvegian a explicat că, în primul rând, aliaţii vor conveni asupra unui program de ajutor pe mai mulţi ani, care să "garanteze interoperabilitatea deplină între forţele armate ucrainene şi NATO". Scopul este ca Ucraina să facă tranziţia de la echipamentul sovietic la mijloace mai moderne şi mai interoperabile cu Alianţa.
La Vilnius, Ucraina va primi doar promisiuni de apropiere de NATO, nu și o aderare la alianță
În al doilea rând, membrii NATO vor duce legăturile politice cu Kievul la un nou nivel prin crearea Consiliului NATO-Ucraina, un forum de consultare şi luare a deciziilor privind crizele, la care cele două părţi vor participa pe picior de egalitate şi a cărui primă sesiune va avea loc în prima zi a summitului, cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Citește și: Stoltenberg: „NATO trebuie să ofere Ucrainei garanţii de securitate după război”
În al treilea rând, liderii aliaţi "vor reafirma că Ucraina va deveni membră a NATO", a spus Stoltenberg, care şi-a exprimat convingerea că "vor fi uniţi în ceea ce priveşte modalitatea de a aduce Ucraina mai aproape de obiectivul său".
Cei 31 de aliaţi lucrează în continuare la elaborarea declaraţiei summitului, după cum a recunoscut secretarul general, întrucât există într-adevăr diferende de opinie între ţări cu privire la chestiunea intrării Ucrainei în Alianţă.
Ideea este să se facă progrese asupra limbajului folosit la summitul de la Bucureşti din 2008, când aliaţii au spus că atât Ucraina, cât şi Georgia vor deveni membre ale NATO, dar nu au reuşit să stabilească un calendar pentru aceasta, potrivit surselor aliate.
Biden: Ucraina nu este pregătită să devină membră a NATO
Preşedintele american Joe Biden a declarat vineri, într-o declaraţie făcută postului de televiziune CNN, că nu crede că Ucraina este pregătită să devină membră a NATO, potrivit dpa. "Nu cred că există unanimitate în NATO cu privire la aducerea sau nu a Ucrainei în familia NATO, în acest moment, în plin război. Dacă războiul continuă, atunci cu toţii suntem în război. Am fi în război cu Rusia, dacă s-ar întâmpla asta", a subliniat Biden, făcând referire la articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac armat împotriva uneia sau mai multor ţări membre NATO, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor.
Citește și: Ungaria amenință să blocheze aderarea Ucrainei la NATO și pune condiții Kievului
Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a spus cam acelaşi lucru anterior, argumentând că summitul de la Vilnius "va fi un moment important pe calea către aderare", dar că Ucraina "mai trebuie să facă nişte paşi".
La rândul său, scrie EFE, Zelenski este conştient că NATO nu va primi în rândurile sale o ţară aflată în război, dar preşedintele ucrainean va continua să facă presiuni punctuale asupra unor aliaţi, pentru ca aceştia să fie de acord cu acordarea unor "garanţii de securitate" Kievului care, potrivit unor surse diplomatice, se vor concentra pe continuarea livrării de armament pe termen lung, pe pregătire militară şi, dacă este posibil, pe împărtăşirea de informaţii secrete.
În orice caz, aceste "garanţii", întrucât este vorba despre chestiuni bilaterale ale anumitor ţări aliate cu Ucraina care sunt tratate în afara NATO, nu au legătură directă cu summitul. De fapt, aceste acorduri privind garanţiile ar putea fi încheiate după întâlnirea de la Vilnius a aliaţilor.
NATO, ca organizaţie, nu furnizează arme Ucrainei, dar furnizează echipamente medicale, combustibil, poduri de pontoane, echipamente de deminare sau sprijin pentru sectorul de securitate şi apărare, pentru care s-au convenit deja 500 de milioane de euro, a amintit Stoltenberg.
Descurajare şi apărare
La summit, aliaţii plănuiesc să întărească descurajarea şi apărarea Alianţei prin adoptarea a trei noi planuri de apărare regională pentru a contracara cele două ameninţări principale identificate de NATO: Rusia şi terorismul.
Planurile vor avea sprijinul a 300.000 de militari în stare de alertă şi capacităţi semnificative de luptă aeriană şi navală.
De asemenea, se aşteaptă ca aliaţii să aprobe un plan de acţiune pentru producţia de apărare pentru "a spori capacitatea şi a creşte interoperabilitatea".
În plus, liderii aliaţi vor da undă verde unui nou angajament de investiţii în apărare de "minimum" 2% din Produsul Intern Brut, a spus Stoltenberg, prag pe care se aşteaptă să-l atingă 11 ţări în acest an, potrivit celor mai recente estimări de cheltuieli publicate vineri de Alianţă.
La summit vor participa şi liderii din Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Coreea de Sud, precum şi Comisia Europeană şi Consiliul European.
Rămâne în coadă de peşte chestiunea intrării Suediei în Alianţă, pe care Ungaria şi Turcia nu au ratificat-o încă şi asupra căreia Stoltenberg va avea, luni, 10 iulie, o întâlnire la Vilnius cu premierul suedez, Ulf Kristersson, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.
Capitala Vilnius, transformată într-o fortăreaţă
NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată de armament sofisticat pentru a-l proteja pe preşedintele american şi pe ceilalţi lideri ai alianţei, care se întâlnesc săptămâna viitoare la doar 32 de kilometri de graniţa întărită cu sârmă ghimpată a Lituaniei cu Belarus, aliatul Rusiei, notează Reuters.
Şaisprezece aliaţi au trimis în total circa 1.000 de militari pentru a asigura protecţia summitului din 11 şi 12 iulie, care are loc la numai 151 de kilometri distanţă de Rusia. Mulţi alţi aliaţi oferă sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generaţie cărora statelor baltice le lipsesc.
"Ar fi cu atât mai iresponsabil ca spaţiul nostru aerian să nu fie protejat, în contextul sosirii lui Biden şi a liderilor din 40 de ţări", a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
Ţările baltice - Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub controlul Moscovei, dar care fac în prezent parte din NATO şi Uniunea Europeană, au cheltuit mult peste pragul de 2% din PIB pentru apărare. Însă, pentru regiunea cu o populaţie totală de circa 6 milioane de oameni, suma tot nu este suficientă pentru a susţine armate vaste, pentru a investi în propriile avioane de vânătoare sau în sisteme de apărare antiaeriană performante.
Astfel că Germania a desfăşurat 12 lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru interceptarea rachetelor balistice sau a avioanelor de luptă. Spania a adus sistemul de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa trimite obuziere autopropulsate Caesar şi, împreună cu Finlanda şi Danemarca, transferă avioane militare în Lituania, în timp ce Regatul Unit şi, din nou Franţa, asigură capacităţile antidronă.
Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale însoţite de elicoptere. Alte ţări trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic sau nuclear.
Pe aeroportul din Vilnius, opt lansatoare de rachete Patriot operate de germani puteau fi văzute cu vârful îndreptat în direcţia exclavei ruse Kaliningrad. Alte două sunt îndreptate spre Belarus. Toate lansatoarele sunt operaţionale începând de vineri dimineaţă.
"Ştii unde anume eşti situat din punct de vedere geografic şi ştii destul de bine din ce direcţie vine ameninţarea. Lituania ne-a cerut protecţie la summit, şi chiar şi NATO a cerut ajutorul Germaniei. Acesta este răspunsul nostru", a declarat locotenent colonelul Steffen Lieb, comandantul bateriei de rachete Patriot.
Securitatea frontierelor a fost întărită
Lituania şi-a triplat pentru această vară numărul gărzilor de frontieră la graniţele cu Belarus şi cu exclava rusă Kaliningrad, care sunt ajutaţi de ofiţeri din Letonia şi Polonia. Cele două ţări au trimis totodată forţe de poliţie la Vilnius pentru misiuni de patrulare.
"Ne pregătim pentru diverse provocări", a declarat şeful forţelor de frontieră lituaniene Rustamas Liubajevas, care a adăugat că se teme de valuri de migranţi la graniţă, de încălcări mai ample, sau de vehicule militare care să apară la frontieră fără nicio explicaţie. "Situaţia este cu adevărat foarte tensionată, din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel că (protejarea graniţei) era deja la un nivel foarte, foarte ridicat (dinainte de summit)", a explicat Liubajevas.
Controalele la frontierele Lituaniei cu Polonia şi Letonia, ţări membre ale UE, au fost reintroduse pentru summit.
Primarul Vilniusului le-a sugerat cetăţenilor să plece în vacanţă şi să părăsească oraşul dacă doresc să evite perturbările, dat fiind că porţiuni ample din centrul capitalei vor fi închise pe perioada reuniunii la nivel înalt.
