În contextul în care președintele rus Vladimir Putin a lansat opțiunea nucleară în Ucraina, amenințarea a revenit în forță, dar de data aceasta experții sunt mai puțin siguri de modul în care se poate pune capăt acesteia.
La începutul lunii octombrie, președintele SUA, Joe Biden, a avertizat fără menajamente că lumea riscă distrugerea nucleară pentru prima dată din 1962, afirmând că Putin "nu glumește" cu privire la utilizarea armelor ultra-distructive, deoarece armata sa este "semnificativ neperformantă" în invazia sa în Ucraina.
Biden a declarat că încearcă să îi ofere "rampe de ieșire" lui Putin. Dar nu există niciun semn că Putin este dornic să ia una.
Citește și: Tarife RCA: creștere și de 40% într-un an. Ai sub 30 de ani? Plătești 1.500 lei chiar pentru 90 cai
"Cred că această situație, mai mult decât oricare alta din 1962 încoace, ar putea escalada până la utilizarea armelor nucleare", a declarat George Perkovich, vicepreședinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace.
"Lucrez în acest domeniu de 40 de ani și aceasta este cea mai provocatoare situație, deoarece ai un stat înarmat nuclear, Rusia, al cărui lider a definit o situație ca fiind existențială".
Citește și: Spionii britanici avertizează: Putin ar putea face un test nuclear deasupra Mării Negre
Spre deosebire de 1962, lumea se confruntă în prezent cu o serie de puncte de focar nuclear, cu semne că Coreea de Nord se pregătește pentru un nou test atomic, tensiunile sunt încă la un nivel scăzut între India și Pakistanul, care dispun de arme nucleare, iar Iranul își intensifică lucrările nucleare.
Cât de aproape e un război nuclear?
Dar Ucraina prezintă pericole unice, deoarece conflictul pune față în față cele mai mari două mari puteri nucleare ale lumii. Orice lovitură rusă ar trebui să implice arme nucleare tactice - țintite pe câmpul de luptă și nu lansate între continente - dar însuși Biden a avertizat că este dificil să nu se ajungă "la Armaghedon" odată ce o armă nucleară este folosită.
Putin, care a pus la îndoială legitimitatea istorică a Ucrainei, a proclamat anexarea a patru regiuni și a sugerat că fie un atac asupra teritoriului "rusesc" anexat, fie o intervenție directă a Occidentului ar putea determina Rusia să folosească o armă nucleară.
Ultima amenințare nucleară a Rusiei
Războiul brutal care durează deja de opt luni este substanțial diferit de criza cubaneză, în care întrebarea era cum să se evite ca o confruntare din Războiul Rece legată de descoperirea de arme nucleare sovietice pe insulă să se încingă.
Președintele american John F. Kennedy, într-una dintre deliberările sale înregistrate și analizate de istorici, a declarat că aliații europeni considerau că Washingtonul era "dement" prin fixația sa asupra Cubei, la aproximativ 140 de kilometri de Florida și cu o lungă istorie de intervenție americană.
"Ucraina este semnificativ mai importantă pentru aliații Americii decât a fost Cuba", a declarat Marc Selverstone, un istoric al Războiului Rece de la Universitatea din Virginia.
"Putin pare să fie dispus să rearanjeze granițele Europei, iar acest lucru îi îngrozește pe europeni."
Motivele liderului sovietic Nikita Hrușciov, deși ample, au fost mai puțin rigide decât cele ale lui Putin, Moscova încercând în parte să reducă decalajul de rachete față de Statele Unite și să câștige influență în fața Occidentului cu privire la Berlinul divizat.
Mizele politice erau mari pentru Kennedy, care fusese stânjenit de invazia eșuată a CIA din Golful Porcilor, cu un an mai devreme, pentru a-l înlătura pe revoluționarul comunist Fidel Castro, și se afla la câteva zile distanță de alegerile pentru Congres.
Ce a promis Kennedy pentru a evita un război nuclear
Dar Kennedy a respins sfatul pentru lovituri aeriene și a impus o "carantină" navală împotriva altor transporturi sovietice - evitând termenul de blocadă, care ar fi fost un act de război.
Moscova s-a retras după ce Kennedy a promis că nu va invada Cuba și, în liniște, că va retrage rachetele nucleare americane din Turcia.
"Pentru Kennedy, cel mai important lucru era să diminueze șansele unui schimb nuclear", a declarat Selverstone, potrivit Kievpost.
"Nu știu dacă acest lucru este pe primul loc în mintea lui Vladimir Putin în acest moment. De fapt, el pare să fie să ridice miza".
Retorica unui război nuclear revine după 60 de ani cu Rusia în prim plan
Atât în 1962, cât și acum, puterile nucleare s-au confruntat cu un nivel suplimentar de incertitudine din partea aliaților de pe teren.
Președintele Volodimir Zelenski a promis că va continua pe această cale și va recâștiga toate teritoriile ocupate de Rusia.
Statele Unite au livrat arme în valoare de miliarde de dolari Ucrainei, dar Biden nu a dorit să trimită rachete care ar putea lovi în Rusia, spunând că nu va risca "al treilea război mondial".
