Iran, în stare de război total. Amenință 10 state din Europa care ajută SUA, România fiind în „prima linie”
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat duminică că Teheranul se află „într-un război la scară largă, total, economic, militar și de securitate. Noul șef al Statului Major a amenințat statele care oferă asistență armatei SUA pentru atacuri asupra Iranului.
Iranul amenință cu atacuri asupra Europei. 10 țări sunt sub „risc ridicat” pentru susținerea operațiunilor militare americane împotriva Teheranului, România fiind în „prima linie”.
Noul șef al Statului Major General al Forțelor Armate Iraniene, generalul Ali Abdollahi, a avertizat că orice formă de asistență acordată armatei SUA va fi interpretată de Teheran drept „complicitate activă” cu forțele americane.
El a subliniat o concentrare tot mai mare de aeronave militare americane în baze regionale de aeronave cisternă pentru misiuni de atac de lungă durată.
Iran, în stare de război total. Amenință 10 state din Europa care ajută SUA, România fiind în „prima linie”
„Este improbabil ca acest volum de aeronave militare, în special avioane cisternă pentru realimentare în aer, să opereze din baze regionale fără știrea națiunilor gazdă”, a avertizat generalul Ali Abdollahi.
Ministrul adjunct de Externe iranian pentru afaceri juridice și internaționale, Kazem Gharibabadi, a avertizat anterior că „orice țară care își lasă destinul în seama străinilor va plăti un preț mare”.
Mesajul Teheranului nu se limitează la Orientul Mijlociu.
Europei i se spune acum explicit că nu poate rămâne în marja confruntării Iran-Israel-SUA. Dar întrebarea este dacă Iranul are capacitatea de a ataca Europa și sub ce forme?
Până în prezent, doar o bază aeriană britanică din Cipru este singura locație europeană atacată de o dronă de fabricație iraniană de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, în februarie.
Potrivit analiștilor militari, statele sud-est europene Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, România și Serbia sunt în „prima linie”, cele mai vulnerabile la orice atac cu rachete iraniene datorită proximității lor geografice și prezenței bazelor militare occidentale.
Aceste națiuni se încadrează în raza de acțiune a rachetelor Iranului, dovedită, de 2.000 de kilometri, potrivit Eurasian Times.
Cipru a fost identificat ca fiind cel mai vulnerabil punct de explozie. După cum s-a subliniat deja, baza aeriană britanică RAF Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă de fabricație iraniană.
Apoi, există Bulgaria. Aici, alertele de securitate la nivel înalt au fost declanșate la baza aeriană Bezmer atunci când rapoartele serviciilor de informații au dezvăluit că planificatorii iranieni au cartografiat baza ca țintă principală după ce Bulgaria a aprobat utilizarea acesteia pentru realimentarea avioanelor militare americane.
Atât Grecia, cât și România găzduiesc infrastructură cheie a SUA și NATO.
Situl de apărare antirachetă Aegis Ashore al SUA se află în Deveselu, România. Rachetele balistice iraniene cu sarcină utilă mare, precum Khorramshahr, pot lovi direct aceste două țări, potrivit analiștilor militari pentru Eurasian Times.
Iran poate ataca și altfel Europa, nu doar cu rachete balistice
În urma unui test dublu cu rachete balistice asupra bazei americane-britanice de la Diego Garcia, oficialii din domeniul securității au avertizat că sistemele de propulsie iraniene modificate și-ar putea extinde raza de acțiune până la 4.000 de kilometri.
În acest caz, Germania, Franța și Italia din Europa de Vest ar fi teoretic în vizor dacă Iranul ar implementa configurații cu rază intermediară de acțiune.
Deși geografic îndepărtată, Marea Britanie poate fi relativ sigură, dar nu și activele sale din Cipru, Gibraltar și Diego Garcia.
Un atac asupra unei națiuni europene ar declanșa Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, provocând un răspuns militar colectiv devastator pe care conducerea iraniană îl recunoaște ca o amenințare existențială.
Un oficial NATO a declarat că a interceptat patru rachete balistice lansate de Iran asupra Turciei în acest an, oferind acest lucru ca dovadă că „postura de apărare antiaeriană a alianței militare este puternică și eficientă” împotriva amenințărilor externe.
Dar există limite operaționale pentru rachetele și dronele iraniene. Până în prezent, niciunul dintre atacurile sale asupra activelor europene menționate mai sus nu a funcționat; acestea au fost respinse.
În ciuda bravadei Iranului, războiul a cauzat eșecuri capacităților de rachete ale țării și este improbabil ca Teheranul să îndrăznească să atace Europa.
Însă, experții se tem că Iranul poate dăuna Europei prin executarea unei strategii sofisticate, asimetrice.
Teheranul a construit cu succes o „matrice de amenințări hibride” concepută pentru a paraliza Europa din interior - toate acestea rămânând în același timp sub pragul declanșării unui război la scară largă.
La 10 iunie, SUA, Marea Britanie și alte 19 țări, inclusiv Germania, Franța, Suedia și Olanda, au emis o declarație comună prin care condamnă „comploturile letale și alte acțiuni maligne din Europa ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice - Organizației de Informații din Iran, Forței Quds și Ministerului Informațiilor și Securității”.
Printre ținte, au spus aceștia, se numără „disidenți iranieni, jurnaliști și comunități și interese evreiești și israeliene”.
Declarația a condamnat, de asemenea, „recenta campanie de atacuri din Europa care vizează comunitățile evreiești, jurnaliștii iranieni și interesele SUA”.
Guvernele au avertizat că „tentativele de a ucide, răpi, hărțui, intimida sau ataca în alt mod persoanele de pe teritoriul nostru subminează suveranitatea națională și normele internaționale. Aceste acțiuni trebuie să înceteze imediat”.
UE a desemnat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice drept organizație teroristă la 29 ianuarie anul acesta.
Europol, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Aplicarea Legii, agenția oficială de combatere a criminalității a Uniunii Europene, a declarat că conflictul din Orientul Mijlociu a avut „repercusiuni imediate” pentru securitatea UE, cu o amenințare crescută de terorism, crimă organizată, extremism violent și atacuri cibernetice.
Citește și: VIDEO Iranul reia bombardamentele în Orient. Emiratele, vizate de un nou val de atacuri cu rachete și drone
De asemenea, a avertizat cu privire la radicalizarea prin intermediul rețelelor de socializare: „Răspândirea rapidă a conținutului polarizant pe internet poate accelera procesele de radicalizare pe termen scurt în rândul comunităților diasporei din UE”.
De fapt, în mai 2026, Europol a condus o represiune internațională coordonată în 19 țări, vizând peste 14.200 de postări online, conturi și linkuri legate de IRGC. Această operațiune digitală a restricționat principalul cont X al IRGC în Uniunea Europeană.
Acțiunile Iranului de război hibrid s-au înmulțit în Europa
Agențiile de securitate britanice au subliniat, de asemenea, că unitățile cibernetice legate de IRGC nu mai desfășoară doar activități de spionaj. În schimb, acestea prepoziționează în mod activ programe malware distructive de tip „wiper” în interiorul infrastructurii critice europene.
Rețelele financiare, instalațiile municipale de alimentare cu apă, centrele de telecomunicații și rețelele regionale de energie din națiunile aliniate cu politicile de apărare occidentale se confruntă cu un val neobosit de anchete digitale.
Este o campanie prin care Teheranul vrea să proiecteze o putere tangibilă în Europa fără a pilota o dronă peste granițele europene.
Strategia Teheranului de a destabiliza politica internă europeană prin sabotaj cibernetic și teroare prin intermediari este sub supraveghere constantă.
