Franța a servit mult timp ca refugiu pentru membri ai Brigăzilor Roșii din anii 1970 și 1980 potrivit unei politici stabilite de fostul lider socialist Francois Mitterrand, ceea ce a provocat mari tensiuni cu Roma.
Așa-numita „Doctrină Mitterrand”, adoptată în 1985, a oferit azil extremiștilor cu condiția să renunțe la violență și să nu fie căutați în Italia pentru crimă.
„Doctrina Mitterrand” a făcut din Franța fieful teroriștilor din Brigăzile Roșii
Într-o declarație a Președinției franceze, se arată că Macron a autorizat reținerea a șapte foști membri ai Brigăzilor Roșii, iar alți trei erau căutați, pentru „cele mai grave infracțiuni”, subliniind că președintele Macron nu a renunțat la „Doctrina Mitterrand”.
„Franța, afectată de terorism, înțelege necesitatea absolută de a oferi dreptate victimelor", se arată în comunicat.
Citește și
Sondaj: centristul Macron și extremista Marine Le Pen s-ar putea înfrunta la alegeri în Franța
Criza COVID Franța a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2021, de la 8,5% din PIB la 9%
„Aceste extrădări fac parte din necesitatea urgentă de a construi o Europă a justiției în care încrederea reciprocă trebuie să fie centrală".
Brigăzile Roșii au semănat haos în perioada cunoscută sub numele de „Anii de plumb” - numită după numărul gloanțelor trase - de la sfârșitul anilor 1960 până la mijlocul anilor 1980.
Au fost renumite pentru răpiri de politicieni și crime, inclusiv a fostului prim-ministru Aldo Moro, în 1978.
Prezența în Franța a sute de membri ai Brigăzilor, căutați în Italia pentru infracțiuni violente, a provocat tensiuni între cei doi vecini de zeci de ani.
În 2019, ministrul de Externe de dreapta Matteo Salvini a spus că îi va scrie lui Macron „să-i ceară să nu mai permită teroriștilor care au masacrat italieni să fie liberi să bea șampanie”.
Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, a salutat arestările de miercuri, spunând că „nu se poate fugi de responsabilitățile proprii, de durerea provocată, de răul cauzat”.
El a spus că arestările au fost rezultatul cooperării autorităților de pe ambele părți ale frontierei.
Fapte petrecute în urmă cu 40 de ani
Printre cei reținuți se numără Marina Petrella, în vârstă de 66 de ani, un fost membru al Brigăzilor Roșii a cărui extrădare a fost blocată în 2008 de președintele de atunci Nicolas Sarkozy după intervenția soției sale de origine italiană, Carla Bruni.
Petrella, care avea o stare de sănătate precară în 2008, a fost condamnată la închisoare pe viață pentru crimă în Italia, iar intervenția lui Sarkozy a provocat furie la Roma.
Avocatul Irene Terrel, care o reprezintă Petrella și pe alți patru foști membri ai Brigăzilor Roșii, a declarat pentru AFP că este „revoltată” de arestări.
„Începând cu anii 1980, acești oameni sunt sub protecția Franței. Și-au refăcut viața aici de 30 de ani, nu s-au ascuns, au trăit în deplina cunoștință a tuturor, împreună cu copiii și nepoții lor și apoi, într-o dimineața, au venit după ei, la 40 de ani după fapte ", a declarat Terrel.
Un tribunal francez examinează cererile de extrădare.
Franța a mai extrădat extremiști de stânga și membri ai Brigăzilor Roșii în trecut.
Președintele Jacques Chirac a renunțat la „Doctrina Mitterrand”, în 2002, autorizând extrădarea lectorului universitar Paolo Persichetti, care avea legături cu Brigăzile Roșii.
Guvernul său a autorizat, de asemenea, extrădarea cunoscutului fost militant comunist Cesare Battisti în 2004, dar acesta a fugit în America de Sud.
În 2019, a fost în cele din urmă închis în Italia pentru patru crime comise în anii 1970, după decenii de fugă, în Brazilia și Bolivia, unde a fost arestat.
Battisti a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea a doi polițiști italieni, un măcelar și pentru planificarea uciderii unui bijutier care a murit într-un schimb de focuri ce l-au lăsat și pe fiul său adolescent într-un scaun cu rotile.
