Wasim Alhaj este reprezentant al Societății Cvile din NordVestul Siriei, singura zonă liberă de regimul Assad. Acesta este membru al comitetului director al Asociației pentru Demnitatea Cetățenilor (SACD), o mișcare populară ce lucrează pentru a asigura un mediu de securitate a drepturilor refugiaților și persoanelor dislocate oriunde s-ar afla acestea, fiind în același timp lucrător în domeniile umanitar și de justiție socială.
Newsweek România: Cum percepe Opoziția siriană, reprezentantă a revoluției poporului sirian, relațiile cu România?
Wasim Alhaj: Nicio relație oficială cu România. Sub regimul Assad, România nu lipsea din știrile tv, ca țară cu care Siria avea relații foarte bune. Poporul sirian avea percepția că România îi este alături. După 11 ani de revoluție în Siria, percepția despre România este total inversată. România pare împotriva poporului sirian, în relații doar cu regimul Assad, cu care nicio țară civilizată nu are relații.
Românii au avut o revoluție, nu sunt împotriva popoarelor care se revoltă împotriva regimurilor dictatoriale. De ce credeți că România lucrează cu regimul Assad, împotriva căruia s-a revoltat poporul sirian?
În primul rând, România nu are nicio relație cu Opoziția siriană la nivel de guvern, ca și grup de prietenie sau orice denumire ar fi acceptată de ambele părți, așa cum au țările europene democratice, Uniunea Europeană. De exemplu, UE a recomandat relații bune cu opoziția siriană, iar SUA are Legea Cezar, care condamnă „normalizarea relațiilor cu regimul Assad” din Siria, din cauza atrocităților comise. Ceea ce observă Opoziția siriană, foarte organizată și activă în diaspora, este faptul că România, la nivel de stat și guvern, a rămas fidelă relațiilor cu regimul Assad. În lipsa diplomației, aceasta este calea directă pentru a rămâne fără nicio relație cu „Siria fără Assad”, care, în mod evident, e viitorul Siriei.
Cu ce ocazie în România?
Am venit în România cu două proiecte finanțate de Germania și SUA, dorind să stabilesc o punte de legătură cu autoritățile guvernamentale, eu reprezentând, mai înainte de toate, poporul sirian din singura zonă liberă de regimul Assad. Societatea Civilă din NordVestul Siriei, al cărei reprezentant sunt, este un nucleu al libertății, ce experimentează relații cu lumea democratică, ce se vor dezvolta după înlăturarea regimului Assad, iar acest moment nu este departe.
De ce România?
It was an inspiration to meet over 130 bright young university students & civil society activists from all over Northern #Syria in an online meeting hosted by @lacusyr. We talked about the outcomes of #SyriaConf2022, support for youth, education, early recovery & resilience. pic.twitter.com/2hGjYSLxKZ
— Dr Dan Stoenescu (@DanStoenescuEU) June 16, 2022
Eu am studiat trei ani în România, familia mea locuiește în România, fiind, evident, în opoziție față de regimul Assad. De aceea vreau să construiesc un pod între autoritățile guvernamentale din România și Opoziția siriană față de regimul Assad. La Bruxelles, la a VI-a Conferință privind „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii", unde am fost invitat să mă adresez despre criza siriană, l-am cunoscut pe Dan Stoenescu, român, reprezentant UE pentru Siria. După aceea, Ambasada României la Ankara m-a contactat pentru a discuta problemele Societății Civile siriene și m-am întâlnit cu ambasadorul României, domnul Ștefan Alexandru Tinca. Am fost încurajat să vin la București și să prezint proiectele pe care dorim să le implementăm în România și să stabilim o relație oficială. Nu am crezut și nu cred că Guvernul României refuză o relație cu Opoziția Siriană, democratică în esență. De ce ar dori doar o relație cu regimul corupt al lui Bashar al-Assad, care este acuzat la nivel internațional pentru crime împotriva umanității? Societatea civilă din zona liberă a Siriei dorește implicarea în proiecte de reconstrucție și este clar că reconstrucția începe acolo, nu sub regimul Assad. Acestea sunt declarații oficialilor UE și SUA: nicio reconstrucție sub regimul Assad. Nu înțelegem poziția actuală a României.
Credeți că România are capacitatea de a se implica în proiecte de reconstrucție a Siriei?
Proiectele Societății Civile din NordVestul Siriei sunt finanțate de SUA, Canada, Suedia, Danemarca, Germania, Italia etc. Sunt multe proiecte în desfășurare, gata finanțate. Aveam două proiecte pe care le voiam extinse în România. Unul implică training SMURD, finanțat de SUA. În Siria este război de 11 ani, necesitatea unor medici specializați în ajutor de urgență nu se poate contesta. SMURD este cel mai puternic sistem medical de urgențe din Europa, iar SMURD în România ar fi putut contribui la perfecționarea medicilor sirieni ce vor lucra pe salvări, acum, dar și în viitor. Al doilea proiect este chiar unul frumos, ce prevede dezvoltarea unor relații absolut necesare cu Siria viitoare. Este vorba de un proiect de formare a viitorilor diplomați sirieni, finanțat de Germania, care a și început și pe care îl voiam extins în România. Este o oportunitate ca viitorii diplomați sirieni să cunoască și să dezvolte relații de bună prietenie cu diplomații lumii libere.
Ce s-a întâmplat la Ministerul Afacerilor Externe?
Am depus acreditări și cerere de a fi primit pentru a-mi prezenta proiectele la Ministerul Afacerilor Externe, dar nu s-a materializat niciun contact. Este regretabil că în Opoziția siriană, care constituie mai mult de două treimi din poporul sirian, rămâne un stereotip că „România este ca Rusia” în ultimii 11 ani, timp în care ne-am dezvoltat o bună cultură democratică. Avem relații istorice cu țara europeană cea mai apropiată de noi, care este România, de dinainte de criza siriană.
Deși sunt profund întristat de lipsa de eficiență a eforturilor mele de a avea întâlniri la Ministerul de Externe al României, există câteva lucruri pozitive în întâlnirea cu comunitățile siriene și multele componente diferite ce alcătuiesc poporul sirian. Acest lucru este un pas înainte în a experimenta importanța dialogului, a unificării discursului și a coordonării cu restul lobby-urilor din Europa pentru a ajunge la înțelegeri comune pentru soluția politică așteptată pentru Siria.
Și România s-a exprimat, la nivel guvernamental, pentru o soluție politică în Siria.
Vedeți, România cere soluție politică pentru Siria, dar acolo se dau lupte continuu între diverse părți implicate în conflict. Însă cum se poate ajunge la o soluție politică, dacă nu se acordă șanse de exprimare a Opoziției, ci doar regimului corupt al lui Assad i se recunoaște reprezentanții. Cam asta se întâmplă în România, la nivel politic și diplomatic.
Să fi contat faptul că în regiunea liberă din nord-vestul Siriei, al cărui reprezentant sunteți, își impune controlul Abu Mohammad al- Joulani, liderul grupării Hay'at Tahrir al-Sham (HTS), care înainte s-a numit Jabhat al-Nusra, o ramură a Al-Qaida? Este o organizație teroristă ce dorește să-și impună controlul până în Afrin, Azaz, la granița cu Turcia. E o regiune „grea”, necunoscută pentru oficialii multor țări. Riscantă.
Mă bucur că ați pus întrebarea asta. Al-Joulani este doar o parte implicată în conflict, acea parte refuzată 100% de populația locală. Și-a stabilit un fel de „cartier general” în orașul nordic Idlib și încearcă, e adevărat, să-și extindă influența, dar acest lucru nu se va întâmpla. Este liderul unei organizații declarate teroristă și, mai devreme sau mai târziu, când se va decide de către cei care îl sprijină, va pleca. Când nicio putere aflată cu trupe în Siria nu pare să-și facă un obiectiv din eliminarea acestuia, Societatea Civilă din NordVestul Siriei organizează în mod regulat marșuri împotriva lui al-Joulani, în care se strigă „Al-Joulani, nu te vrem”, ca să știe că nu sirienii îl „țin” pe acesta. De aceea, nici nu poate să-și extindă controlul, fiind blocat de civili, aceeași civili care au început revoluția împotriva regimului Assad. Oamenii nu au plătit tributul sângelui 11 ani, ca să se supună acum celor care i-au arestat, torturat, ucis.
