Europa, în pragul unui război real, dar societățile europene rămân în negare. Avertismentul dur al generalilor
Liderii militari și de securitate din Europa avertizează tot mai des că riscul unui conflict major pe continent nu mai este un scenariu teoretic. De la Paris la Bruxelles și Londra, generali și oficiali NATO cer pregătirea întregii societăți pentru un posibil război cu Rusia.
Declarația făcută încă din luna noiembrie de generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al forțelor armate franceze, a provocat un val de reacții în Franța, asta în contextul în care de aproape 4 ani de zile, mai mulți generali atât din Europa, cât și din Statele Unite, dar și servicii secrete occidentale au transmis la unison același semnal pe pericol iminent pentru bătrânul continent.
Europa, în pragul unui război real, dar societățile europene rămân în negare. Avertismentul dur al generalilor
Generalul Fabien Mandona afirmat că trebuie acceptată ideea unor pierderi umane majore și că posibilitatea unui conflict cu Rusia până în 2030 impune ca întreaga societate, nu doar armata, să fie pregătită. În lipsa acestei mobilizări colective, a avertizat el, Franța ar deveni vulnerabilă. Mesajul a fost întâmpinat însă cu indignare și neîncredere în rândul opiniei publice.
Dificultatea de a accepta realitatea unui context de securitate degradat este specifică Europei Occidentale. Pe 15 decembrie, Blaise Metreweli a descris situația drept trăirea „într-un spațiu între pace și război”, notează The Economist.
Citește și: Europa se pregătește în tăcere de război: Apar buncăre, armata obligatorie. 800.000 soldați NATO lângă Rusia
Țările din Europa de est au înțeles avertismentul mai repede
Pentru statele aflate în proximitatea Rusiei, în special țările baltice, Polonia și statele nordice, conceptul de „pregătire pentru război” este deja bine înțeles.
În capitale precum Parisul, unde amenințarea pare îndepărtată, conflictul este perceput mai degrabă ca un subiect de urmărit la televizor.
Această discrepanță explică avalanșa de avertismente lansate de responsabilii din domeniul securității.
Averstimentul șefului NATO: Europa, aproape de Al Treilea Război Mondial
Pe 11 decembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru „un război de amploarea celui trăit de bunicii sau străbunicii noștri”.
Citește și: Mark Rutte, avertisment dur despre războiul lui Putin: „Suntem următoarea țintă a Rusiei”
La scurt timp, șeful Statului Major al armatei britanice, Sir Richard Knighton, a subliniat că securitatea „nu poate fi externalizată doar către forțele armate”.
Nu toți actorii politici împărtășesc însă această viziune. În Franța, liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, a calificat discursul generalului Mandon drept „belicism intolerabil”, acuzându-l de folosirea fricii ca instrument politic.
În paralel, guvernele europene au început să reacționeze pe două direcții principale: reintroducerea unor forme de serviciu militar și pregătirea populației civile pentru un posibil conflict. În decembrie, guvernul german a convenit asupra unui nou model de recrutare.
Citește și: Avertismentul serviciilor secrete europene. Rusia plănuiește atacuri asupra infrastructurii critice din UE
Din 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar privind disponibilitatea de a servi, iar din 2027, bărbații de 18 ani vor fi supuși unui control medical. Scopul este crearea unei baze de date pentru mobilizare, parte a ceea ce ministrul apărării Boris Pistorius numește „capacitate de pregătire pentru război”.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a anunțat, cu o lună mai devreme, introducerea unui serviciu militar voluntar, plătit, cu durata de zece luni, destinat tinerilor între 18 și 25 de ani, începând din 2026. Serviciul militar obligatoriu fusese eliminat în 1997.
În Polonia, premierul Donald Tusk analizează un program de instruire militară pentru toți bărbații adulți, deocamdată fără propuneri concrete, accentul fiind pus pe consolidarea rezervelor și transmiterea unui semnal de descurajare către potențialii adversari.
Exemplul scandinav
Franța și Germania se inspiră din modelul nordic. Finlanda și Norvegia au menținut înrolarea militară obligatorie timp de decenii, considerând populația parte integrantă a apărării colective.
Germania își bazează noul sistem pe modelul Suedia, care a reintrodus conscripția în 2018, în cadrul strategiei de „apărare totală”. Atunci, toți tinerii, femei și bărbați, au fost obligați să se înregistreze la 18 ani, armata selectând ulterior recruții pentru un stagiu de 11 luni.
Răspunsul european rămâne însă fragmentat. Italia a suspendat conscripția în 2005, iar ministrul apărării Guido Crosetto intenționează să propună în 2026 o rezervă voluntară pentru a acoperi un deficit estimat la 30.000 - 40.000 de militari.
Spania a crescut bugetul apărării, dar nu discută despre armata obligatorie, iar Marea Britanie exclude această opțiune, limitându-se la programe voluntare pentru tineri.
Țările nordice și baltice și Polonia se pregătesc intens de război
Diferențele sunt și mai evidente în pregătirea civililor. Țările nordice și baltice, alături de Polonia, sunt mult mai avansate decât Europa Occidentală.
În Suedia, autoritățile organizează anual o „săptămână a pregătirii”, iar în 2024 fiecare gospodărie a primit un ghid detaliat privind comportamentul în caz de război.
Lituania a publicat un ghid similar, axat pe supraviețuirea timp de trei zile. În schimb, în Franța, Italia și Spania, discuția publică despre un conflict de amploare rămâne marginală.
Un sondaj realizat în nouă țări europene și publicat în decembrie evidențiază clar aceste diferențe de percepție. 77% dintre polonezi consideră că există un risc ridicat de război cu Rusia în următorii ani, față de doar 34% dintre italieni.
Există însă un consens transversal: Europa nu este pregătită. În medie, 69% dintre respondenți cred că țara lor nu s-ar putea apăra în fața Rusiei, procentul ajungând la 85% în Italia, 69% în Germania, 58% în Polonia și 51% în Franța.
